Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoGuvernul a introdus în proiectul legii salarizării unitare un text care stabileşte în mod distinct faptul că drepturile salariale ale personalului din justiţie sunt stabilite ţinându-se seama de "echilibrul puterilor în stat", alături de celelalte criterii stabilite anterior.
Astfel, textul final al legii stabileşte că "salarizarea şi celelalte drepturi salariale ale personalului se stabilesc ţinându-se seama de echilibrul puterilor în stat, locul şi rolul justiţiei în statul de drept, de importanţa socială a muncii, de participarea personalului din cadrul fiecărei categorii la buna funcţionare a sistemului judiciar, de răspunderea, complexitatea, riscurile fiecărei funcţii, de obligaţia de păstrare a confidenţialităţii, de pregătirea profesională, de incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal, precum şi de exigenţele impuse de documentele internaţionale privind funcţionarea eficientă a sistemului judiciar şi statutul magistraţilor".
Sintagma "echilibrul puterilor în stat" este practic singura modificare operată de Guvern în acest articol faţă de textul iniţial.
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Virgil Andreieş, a anunţat, în şedinţa de joi a CSM, că instituţia este solidară cu protestele magistraţilor ă, precizând că acţiune alor este legală, justificată şi temeinică.
În timpul discuţiilor de la CSM au participat în sală şi 20 de magistraţi, care au ridicat o serie de probleme, majoritatea vizând grila de salarizare.
Procurorul Lidiu Dăscălescu, membru al CSM, le-a explicat că grila este făcută de asemenea manieră încât coeficienţii sunt pentru judecătorii 8,4, tribunale 9,4, curţi de apel, 10,4, iar pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - 11,4, însă apar ca fiind de la 6,4, ierarhic, până la 9,4, pentru a nu depăşi limita impusă de Executiv.
De luni, justiţia a intrat în a treia săptămână de proteste.
