Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoPremierul Emil Boc i-a asigurat pe magistraţi, din Parlament, că nu vor suferi reduceri ale salariilor brute actuale prin legea de salarizare, explicând însă că judecătorii şi procurorii nu vor putea beneficia, până în 2015, de aceleaşi majorări salariale precum profesorii, medicii şi funcţionarii.
"Vreau să mă uit în ochii fiecărui magistrat şi să spun că nimeni nu va suferi reduceri ale salariului brut. Ideea că magistraţii sunt puşi la colţ este falsă", a spus Boc, în plenul Parlamentului.
El i-a asigurat totodată pe magistraţi că vor fi trataţi conform locului ocupat în stat şi "cu respectul cuvenit", din punct de vedere salarial.
Premierul a arătat însă în acelaşi timp că magistraţii, aflaţi deja "în vârful piramidei salariale", nu vor putea beneficia, în intervalul 2010-2015, de aceleaşi majorări salariale precum cele prevăzute pentru profesori, medici şi funcţionari publici.
Guvernul a introdus în proiectul legii salarizării unitare un text care stabileşte în mod distinct faptul că drepturile salariale ale personalului din justiţie sunt stabilite ţinându-se seama de "echilibrul puterilor în stat", alături de celelalte criterii stabilite anterior.
Astfel, textul final al legii stabileşte că "salarizarea şi celelalte drepturi salariale ale personalului se stabilesc ţinându-se seama de echilibrul puterilor în stat, locul şi rolul justiţiei în statul de drept, de importanţa socială a muncii, de participarea personalului din cadrul fiecărei categorii la buna funcţionare a sistemului judiciar, de răspunderea, complexitatea, riscurile fiecărei funcţii, de obligaţia de păstrare a confidenţialităţii, de pregătirea profesională, de incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal, precum şi de exigenţele impuse de documentele internaţionale privind funcţionarea eficientă a sistemului judiciar şi statutul magistraţilor".
Sintagma "echilibrul puterilor în stat" este practic singura modificare operată de Guvern în acest articol faţă de textul iniţial.
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Virgil Andreieş, a anunţat, în şedinţa de joi a CSM, că instituţia este solidară cu protestele magistraţilor ă, precizând că acţiune alor este legală, justificată şi temeinică.
În timpul discuţiilor de la CSM au participat în sală şi 20 de magistraţi, care au ridicat o serie de probleme, majoritatea vizând grila de salarizare.
Procurorul Lidiu Dăscălescu, membru al CSM, le-a explicat că grila este făcută de asemenea manieră încât coeficienţii sunt pentru judecătorii 8,4, tribunale 9,4, curţi de apel, 10,4, iar pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - 11,4, însă apar ca fiind de la 6,4, ierarhic, până la 9,4, pentru a nu depăşi limita impusă de Executiv.
De luni, justiţia a intrat în a treia săptămână de proteste.
Guvernul îşi angajează răspunderea, marţi, asupra proiectelor de lege privind educaţia naţională, salarizarea unitară a personalului bugetar şi reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, în trei şedinţe comune succesive ale celor două Camere ale Parlamentului.
Executivul a acceptat puţin peste 120 de amendamente la cele trei proiecte de legi, reprezentând mai puţin de 5% din totalul celor aproximativ 2.680 de propuneri formulate de către parlamentari pentru aceste acte normative.
Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului113.
Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului 2, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Executiv, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatoriu pentru Guvern.
Mai multe federaţii din educaţie, sănătate, administraţie publică şi poliţie, reunite în Alianţa bugetarilor, pichetează sediul Parlamentului, nemulţumite de prevederile legii salarizării unitare. Sindicaliştii cer ca Guvernul să renunţe la angajarea răspunderii pe legea unică a salarizării şi renegocierea actului normativ, precum şi stoparea disponibilizărilor din sectorul bugetar şi neacceptarea concediului de zece zile fără plată.
