Organizaţiile profesionale ale magistraţilor solicită, prin două scrisori deschise adresate şefilor Camerelor Parlamentului, constituirea unor comisii parlamentare speciale unde să fie reprezentate toate puterile statului şi să fie găsite soluţii de ieşire din criza sistemului judiciar.
"Reprezentanţii puterii judecătoreşti, semnatare ale acestei solicitări, îngrijoraţi fiind de lipsa de deschidere instituţională a uneia din puteri cu care se află în echilibru, dar, în acelaşi timp, interesaţi mai mult decât oricând pentru a iniţia şi dezvolta dialogul constructiv şi constituţional între puteri, vă solicită cu respect instituirea unei comisii speciale", scriu reprezentanţii magistraţilor în cele două scrisori similare remise, luni, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului.
Obiectivele acestor comisii ar trebui să fie, susţin magistraţii, "circumscrierea cauzelor care au condus la grava criză prin care trece acum statul de drept în România", cu referire la mişcarea "revendicativă" şi la "protestul unanim" al puterii judecătoreşti, precum şi găsirea de "soluţii imediate", pe termen mediu şi lung, pentru rezolvarea crizei, soluţii "în primul rând de natură legislativă, dar şi prefigurarea unor soluţii de natură administrativ tehnică pe care ar trebui să le adopte celelalte două puteri pentru asigurarea independenţei puterii judecătoreşti şi a echilibrului interinstituţional între puterile statului".
În acest sens, magistraţii propun Parlamentului proiectarea unei Convenţii a puterilor legislativă, executivă şi judecătorească privind separaţia şi echilibrul acestora în stat, un Pact Naţional pentru Justiţie care să reunească cele trei puteri "sub semnul colaborării şi echilibrului constituţional", pact de care reprezentanţii magistraţilor le-au vorbit, săptămâna trecută, parlamentarilor, în timpul unor întâlniri fie cu grupuri parlamentare ale unor formaţiuni politice, fie cu membrii unor Comisii de specialitate.
"Credem că, în măsura în care consideraţi oportună constituirea unei astfel de comisii, este necesar ca dezbaterile ei să fie deschise în primul rând reprezentanţilor celor trei puteri, dar şi Consiliului Superior al Magistraturii, ce este o altă autoritate judecătorească, cu prerogativa asigurării independenţei justiţiei, precum şi societăţii civile", scriu magistraţii în documentele către şeful Senatului, Mircea Geoană, şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase.
Magistraţii le mai cer celor doi lideri politici să-i invite la lucrările Birourilor permanente privind instituirea acestor comisii, "pentru a răspunde eventualelor întrebări şi pentru a prezenta pe larg solicitarea".
În preambulul cererilor, magistraţii susţin că România anului 2009 "a cunoscut cea mai gravă criză interinstituţională, culminând cu protestul unanim al puterii judecătoreşti pe toate palierele sale".
"Efectele acestei crize sunt cunoscute, ele reflectându-se direct într-un blocaj fără precedent în istoria modernă şi recentă a României la nivelul colaborării şi echilibrului interinstituţional, în primul rând între puterile executivă şi judecătorească", scriu magistraţii.
Aceştia se referă mai cu seamă la cauzele crizei de sistem, care "mai puţin sunt clare" decât efectele.
Reprezentanţii puterii judecătoreşti pornesc de la premisa că lipsa unei comunicări instituţionale adecvate între puterile statului "a dus la excese" şi a făcut ca "cel puţin una dintre puteri" să perceapă solicitările puterii judecătoreşti ca fiind exclusiv de natură salarială, "pe când puterea judecătorească a afirmat permanent că problema esenţială este legată de independenţa puterii judecătoreşti, în limite constituţionale, iar solicitările acesteia nu s-au limitat la problema salarială, ci privesc independenţa puterii judecătoreşit sub multiplele ei aspecte: bugetul puterii judecătoreşti, statutul judecătorilor, funcţionarea în parametri fireşti ai instanţelor".