Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoRomânii cred că Guvernul lor acordă prea puţină atenţie situaţiei lor economice, nu sunt foarte convinşi că oamenii trăiesc mai bine într-o economie de piaţă, sunt favorabili UE, cooperării energetice cu Rusia şi dornici să fie retrase trupele din Afganistan, potrivit rezultatelor sondajului GMF.
Studiul Transatlantic Trends a fost prezentat, luni, la MAE, de Alina Inayeh, director al Black Sea Trust for Regional Cooperation din cadrul GMF, aceasta punând accent pe rezultatele din România.
Astfel, potrivit datelor prezentate, românii susţin, într-o proporţie covârşitoare, retragerea trupelor din Afganistan. De asemenea, sondajul a arătat că toate ţările consideră că axarea pe reconstrucţia economică în Afganistan ar fi de preferat faţă de suplimentarea trupelor din această ţară. În ceea ce priveşte posibilele strategii faţă de Iran, sondajul a arătat că cetăţenii americani nu exclud posibilitatea utilizării forţei în timp ce respondenţii români s-au pronunţat pentru creşterea presiunii diplomatice fără folosirea forţei, poziţia lor fiind similară cu a celorlalţi europeni.
"Rezultatele sondajului din acest an arată o oarecare diviziune pe continentul european între vest-europeni şi central şi est- europeni. Nu este nimic grav şi nici surprinzător. În ceea ce priveşte aprobarea politicilor preşedintelui SUA, dacă sub preşedintele Bush central şi est-europenii susţineau politicile acestuia mult mai mult decât cei din vestul Europei, în acest moment lucrurile s-au inversat. Vest-europenii sprijină politicile preşedintelui Obama mult mai mult decât o fac central şi est-europenii, unde entuziasmul faţă de venirea preşedintelui Obama nu este la fel de mare ca cel al vest-europenilor", a explicat Inayeh.
La întrebarea referitoare la oportunitatea abandonării politicilor la care Rusia se opune, cum ar fi extinderea NATO, în schimbul asigurării de către Rusia a resurselor energetice, 41% dintre vest-europeni s-au declarat de acord cu abandonarea extinderii NATO în acest context, în timp ce în Europa Centrală şi de Est rezultatul a fost de 28,5%. "La întrebarea «Oamenii trăiesc mai bine într-o economie de piaţă?», România, cu 18 %, este a treia dinspre coadă. Românii numai în proporţie de 18% cred că se poate trăi mai bine într-o economie de piaţă ", a explicat Inayeh, adăugând că americanii sunt cei care în cea mai mare măsură cred că se trăieşte mai bine în economia de piaţă.
De asemenea, potrivit rezultatelor studiului GMF, 55% dintre americani au apreciat că Guvernul lor cheltuie prea mult pentru relansarea economică în timp ce în România doar 12 % au spus că se cheltuie prea mult în acest scop. Potrivit studiului citat, 71% dintre români consideră că situaţia financiară a familiilor lor este afectată de criză , în timp ce în Olanda sub 20% din populaţie consideră că situaţia financiară a familiilor lor este afectată de criză.
Românii au dat cele mai multe răspunsuri pozitive la întrebarea "Guvernul acordă prea puţină atenţie problemelor noastre economice?". Astfel, 61% dintre români consideră că Guvernul acordă prea puţină atenţie problemelor economice ale cetăţenilor, în timp ce la polul opus se află americanii (10%).
Circa 50% dintre români se declară preocupaţi de schimbările climatice, 71% dintre ei considerând că acţiunile individuale sunt cele care contează în combaterea schimbărilor climatice.
"La întrebarea «Cine să fie lider în problematica internaţională? SUA sau UE?», toţi europenii membri ai UE doresc ca UE să fie cea care să preia leadership-ul, în timp ce americanii optează pentru SUA", a spus Inayeh. De altfel, sondajul arată că "sentimentele europenilor faţă de UE nu diferă cu mult faţă de anii trecuţi în schimb sentimentele lor faţă de SUA sunt într-o oarecare răceală", potrivit lui Inayeh.
"Cea mai defavorabilă opinie faţă de UE o au turcii. Românii se situează la 84% , într-o uşoară creştere faţă de anii anterior, dar portughezii sunt cei care privesc UE cel mai favorabil", a mai explicat Inayeh. Pe de altă parteromânii sunt lideri în ceea ce priveşte dorinţa unui parteneriat UE-SUA.
"În ceea ce priveşte priorităţile pentru preşedintele SUA şi pentru europeni (...) românii îşi doresc ca aceste priorităţi să fie rezolvarea crizei internaţionale şi repunerea pe picioare a economiei", a mai spus Inayeh.
Studiul a arătat că în Europa continuă să scadă sprijinul pentru aderarea Turciei la UE, de la 30% în 2004 la 19% în prezent. "După turci, românii sunt cei care sprijină cel mai puternic integrarea europeană a Turciei", a spus ea.
La întrebarea "În ce măsură Rusia este un factor de îngrijorare şi care sunt motivele acestei îngrijorări?", răspunsurile românilor au arătat că cea mai mare îngrijorarea a lor este legată de rolul de furnizor de resurse energetice al Rusiei, în timp ce slăbirea democraţiei din Rusia îi îngrijorează cel mai puţin. Totodată, românii sunt poporul care doresc cel mai mult creşterea cooperării în domeniul energetic cu Rusia. De asemenea, românii şi bulgarii sunt cei care doresc în cea mai mică măsură să fie aplicate presiuni diplomatice asupra Rusiei.
La eveniment a fost prezent şi secretarul de stat în MAE pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu. "Este extrem de important să ţinem seama de ceea ce doreşte opinia publică", a explicat el, precizând că este vorba despre un exerciţiu în dublu sens. "Pe de-o parte este obligaţia autorităţilor române, a Ministerului Afacerilor Externe, să facă un exerciţiu cât mai complet de informare, de explicitare a ceea ce dorim. Acest efort se reflectă prin intermediul presei, al formatorilor de opinie, la nivelul opiniei publice. După aceea, urmează exerciţiul în sens opus: opinia publică este cea care (...) ne arată dacă acţiunea noastră de politică externă se poate omologa democratic sau nu", a adăugat oficialul MAE.
El a subliniat că politica externă este un serviciu public al statului, desfăşurat în interesul statului român, tocmai de aceea fiind important ca acţiunile din acest domeniu să fie explicate.
Referindu-se la rezultatele studiului Transatlantic Trends, Aurescu a spus că acestea confirmă "orientările principale pe care politica externă ale României le are în mod constant şi care se reflectă în programul de guvernare actual dar şi în programele de guvernare anterioare".
"Este extrem de important ca opinia publică să fie avizată. Nu este vina opiniei publice că nu este informată. Aceasta este responsabilitatea noastră. Dar este extrem de important ca împreună să continuăm acest exerciţiu. O opinie publică neinformată sau neavizată poate să fie o opinie publică uşor de manipulat cu efecte directe şi evidente inclusiv asupra deciziei de politică externă", a explicat Aurescu.
