Secretarul de stat în Ministerul pentru IMM-uri Maria Pârcălăbescu a afirmat, la Senat, că programul Prima Casă s-a dovedit un succes, existând 1.756 de cereri aprobate, în valoare totală de 75.615.000 de lei şi 753 de contracte de finanţare deja semnate.
Ea a menţionat, la dezbaterea în Senat a proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului Prima Casă, că acesta este bine gândit şi va avea un "impact pe orizontală în economie".
Reprezentantul Guvernului i-a răpuns astfel senatorului PSD Petre Daea, care a întrebat câte dosare, câte case şi câţi beneficiari există în acest programul care are deja "90 de zile de viaţă".
Răspunsul secretarului de stat nu l-a mulţumit, însă, pe senatorul social-democrat. "Nu sunt satisfăcut de răspuns. Aştept să înţeleg. Dezvoltarea pe orizontală am înţeles-o. Avem foarte multe dosare, dar pe verticală s-a ridicat ceva? Atunci, dacă mi se spune numărul, fie el şi zero am înţeles că este exact răspunsul la întrebarea mea", a insistat Petre Daea.
"Aş spune că ne ridicăm şi pe verticală, ca să folosesc şi acestă expresie. Aş vrea să vă informez că sunt 68 de promisiuni de garantare, ceea ce înseamnă că avem 68 de dosare deja pentru construcţii viitoare, aceasta înseamnă că noi ridicăm pe verticală", a susţinut secretarul de stat.
În cursul dezbaterilor, senatorul Tiberiu Gunthner a susţinut că Executivul blochează nişte bani sub formă de garanţii pentru ca tinerii să îşi poată achiziţiona locuinţele la preţul de 1.500-2.000 de euro metrul pătrat, în timp ce guvernul reuşea să construiască locuinţe ANL la preţul de 400-600 de euro metru pătrat.
"Din aceleaşi sume se puteau construi de două ori mai multe de locuinţe", a apreciat el, adăugând că diferenţa o reprezintă profiturile uriaşe ale investitorilor, ale intermediarilor şi băncilor.
În opinia sa, acesta nu constituie o modalitate cu adevărat eficientă de folosire a puţinilor bani de care dispune Guvernul, el menţionând că prin construirea de noi locuiţe se deschideau noi fronturi de lucru, se dădea de lucru firmelor, care plăteau impozite şi asigurau locurile de muncă.
"Prin acest program se achiziţionează, de regulă, locuinţe care deja există", a spus el, apreciind că acest program nu este cea mai eficientă cale de valorificare a puţinilor bani de care dispune România în perioada de criză.
În şedinţa de miercuri, senatorii au adoptat un amendament care fusese iniţial respins de Comisia pentru buget, care prevede că beneficiarii programului "Prima Casă" pot fi persoane fizice care, după data întrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, nu deţin în comun sau individual, împreună cu soţii lor sau cu alte persoane, în proprietate, o locuinţă, indiferent de modul în care a fost dobândită şi nici nu au în derulare un credit ipotecar.
În varianta iniţială a ordonanţei se făcea referire la persoanele care, la data intrării în vigoare a actului normativ, nu deţin în comun sau individual, împreună cu soţii lor sau cu alte persoane, în proprietate, o locuinţă.
Amendamentul însuşit de plen, în pofida recomandării comisiei de specialitate, aparţine senatorilor Toni Greblă, Iulian Urban şi Cseke Attila.
Un amendament care urmează să fie supus la vot în plen prevede că asupra imobilelor achiziţionate în cadrul programului "Prima Casă" băncile instituie şi reînnoiesc în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, un drept de ipotecă de rangul I pe toată durata contractului de creditare, cu interdicţia de vânzare a locuinţei pe o perioadă de cinci ani, fără acordul Ministerului Finanţelor
Amendamentul la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului Prima Casă a fost propus de senatorul Ovidiu Bota şi prevede posibilitatea vânzării locuinţei în intervalul de cinci ani, cu acordul Ministerului Finanţelor.
Raportul Comisiei pentru buget şi proiectul de lege de adoptare a Ordonanţei de urgenţă, care are caracter organic, vor fi supuse la vot într-o şedinţă viitoare.