Asociaţia Învăţătorilor din România propune ca amendament la legile educaţiei ca cei care au absolvit liceul pedagogic şi o instituţie de învăţământ superior de scurtă durată să fie încadraţi ca profesori, cei cu studii medii, ca învăţători şi educatori, iar funcţia de institutor să fie desfiinţată.

Cadrele didactice vor analiza, în cele trei zile ale Congresului Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România, proiectele de legi ale educaţiei, la care vor aduce amendamente. Aceste amendamente vor fi prezentante, sâmbătă, ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu, care a anunţat că va participa la dezbateri.

Preşedinele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România, Viorel Dolha, a explicat că funcţia de institutor trebuie să dispară, iar în învăţământul primar şi preşcolar să existe doar trei categorii.

Astfel, o primă categorie o reprezintă învăţătorii şi educatorii, care trebuie să fie încadraţi ca cei cu studii medii (liceu pedagogic ori o şcoală medie echivalentă). Apoi, profesorii cu studii superioare de scurtă durată ar trebui încadraţi ca cei care au absolvit colegiul universitar pedagogic sau liceul pedagogic ori o şcoală echivalentă, urmată de absolvirea cu diplomă a unei instituţii de învăţământ superior de scurtă durată. O a treia categorie o reprezintă profesorul cu studii superioare de lungă durată, care trebuie să fie încadrat ca cei care au absolvit Pedagogia Învăţământului Preşcolar şi Primar sau liceul pedagogic, colegiul pedagogic ori o şcoală echivalentă, urmată de absolvirea unei instituţii de învăţământ superior de lungă durată, a explicat Viorel Dolha.

"În sistemul de învăţământ primar şi preşcolar există lucruri de necrezut pentru oamenii obişnuiţi cu logica. Dacă învăţătorul clasei, după liceul pedagogic are o facultate, chiar una renumită, are şi un masterat, oricâte şcoli ar avea, este plătit ca institutor. Un alt profesor care vine la gimnaziu să predea Limba engleză sau Religia, sau altceva este plătit ca profesor. Noi propunem ca ambii să aibă un salariu egal şi să fie respectat criteriul studiilor. La muncă egală, salarii egale şi la studii egale, salarii egale", a spus Dolha.

De asemenea, cadrele didactice mai propun ca studiile viitorilor profesori să fie posibile doar la zi, nu şi la forma de învăţământ la distanţă (ID).

Potrivit lui Dolha, un cadru didactic care urmează patru ani de liceu pedagogic şi o facultate la zi va fi mai bine pregătit pentru a preda decât unul care după liceul pedagogic urmează o facultate la ID.

Totodată, reprezentaţii Asociaţiei încurajează existenţa unei formări iniţiale mai lungi - liceu pedagogic şi învăţământ superior -, fără însă a cere obligativitatea acesteia, în cazul celor care doresc să îmbrăţişeze cariera didactică.

Dolha a mai spus că asociaţiile profesionale trebuie să aibă un rol important în legislaţia educaţiei, respectiv de observator acolo unde se iau deciziile, pentru a contrabalansa pericolul descentralizării.

La deschiderea congresului a fost prezent şi preşedintele Traian Băsescu, care le-a spus dascălilor că nu trebuie să le fie frică de schimbare şi a vorbit despre pachetul de legi ale educaţiei elaborat de Comisia prezinenţială condusă de Mircea Miclea.

Şeful statului s-a declarat adeptul asumării răspunderii Guvernului pe legile educaţiei, anul acesta, precizând că orice an de amânare este un an pierdut pentru reforma educaţiei.

La congres au participat şi secretarii de stat în Ministerul Educaţiei, Oana Badea şi Adriana Pană.
 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Asociaţia Învăţătorilor din România propune desfiinţarea funcţiei de institutor.

Comentarii