Sindicatele au cerut ca salariul minim pe economie să crească din 2010 la 750 de lei, pentru a fi respectat acordul semnat anul trecut cu Guvernul, dar consideră "mai mult decât rezonabilă" şi valoarea de 705 lei propusă de ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea.
Reprezentanţii Guvernului, cei ai sindicatelor şi ai patronatelor continuă, joi, la Ministerul Finanţelor, discuţiile despre proiectul de lege privind salarizarea unitară în sistemul bugetar.
La discuţiile de joi cu reprezentanţii sindicatelor şi organizaţiilor patronale participă miniştrii Finanţelor şi Muncii, Gheorghe Pogea şi Marian Sârbu, precum şi un reprezentant de la Ministerul Sănătăţii.
Salariul minim brut pe economie, elementul de referinţă luat în calcul în legea de salarizare unitară în sectorul bugetar, va creşte de la 600 lei, în prezent, la 705 lei anul viitor şi va continua tendinţa ascendentă până în 2015, termenul de aplicare a legii, când ar urma să ajungă la 1.100 lei.
Salariul minim brut va urca la 764 lei (în 2011), la 845 lei (în 2012) şi la 934 lei (în 2013), pentru ca în anul 2014 să ajungă la 1.016 lei.
În 2015, termen luat în calcul de Guvern pentru finalizarea aplicării legii, salariul minim ar urma să ajungă la 1.100 lei, conform datelor prezentate, marţi, sindicatelor de către reprezentanţii Guvernului.
Cele mai mari majorări sunt astfel prevăzute pentru anii 2012 şi 2013, respectiv 10,7% şi 10,5% raportat la anul anterior.
În toamna anului trecut, reprezentanţii Guvernului, cei ai sindicatelor şi ai patronatelor au semnat un acord conform căruia salariul minim pe economie va reprezenta, până în 2014, echivalentul a 50% din valoarea salariului mediu pe economie.
Astfel, salariul minim va reprezenta 37% din salariul mediu în 2010, raport care va urca la 40% în 2011, 44% în 2012, 47% în 2013, urmând să ajungă în 2014 la 50%.
Legea de salarizare unitară a bugetarilor va permite creşterea accelerată, până în 2015, a salariilor mici şi va impune îngheţarea salariilor mari pentru o anumită perioadă, până când diferenţa dintre remuneraţia minimă şi cea maximă va fi redusă, a afirmat, marţi, premierul Emil Boc.
Salariul de bază va reprezenta principalul element de calcul al câştigului salarial, urmând să fie realizată o nouă ierarhizare a salariilor, în funcţie de de complexitatea şi importanţa activităţii, inclusiv nivelul studiilor.
Premierul Emil Boc a spus, miercuri miniştrilor prezenţi la şedinţa Guvernului că asumarea răspunderii pentru un pachet de legi are mai multe etape, respectiv luarea deciziei Executivului, trimiterea proiectelor la Parlament, discutarea eventualelor amendamente şi angajarea efectivă în şedinţă comună.
"Procedura angajării răspunderii Guvernului are mai multe etape. Are etapa în care Guvernul decide asumarea răspunderii, după care proiectul se trimite la Parlament, acolo urmează un interval de timp în care parlamentarii pot depune amendamente, Guvernul se întruneşte din nou şi acceptă sau respinge amendamentele respective, după care se duce în faţa Parlamentului şi îşi angajează răspunderea pe forma finală a proiectului", a spus Boc.
Liderul "Cartel Alfa", Bogdan Hossu, a declarat, miercuri, la finalul întâlnirii cu reprezentanţii Executivului, că Guvernul amână cu două săptămâni asumarea răspunderii pe pachetul de legi, printre care şi cel al salarizării unice în sistemul bugetar, pe 2 septembrie proiectul urmând să fie înaintat Parlamentului şi să înceapă dezbaterile.
La rândul lui, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a declarat că Guvernul a decis ca pe 2 septembrie să îşi asume doar un punct de vedere politic pe pachetul de legi. Costin a adăugat că pachetul de legi va fi de fapt o lege cu mai multe capitole, iar Guvernul îşi va asuma răspunderea în aproximativ două săptămâni.