Zeci de organizaţii neguvernamentale fac un apel către preşedintele României, cerându-i condamnarea "pactului ilegitim şi criminal", încheiat între "cei mai mari criminali ai istoriei - Stalin si Hitler", care a fost semnat în urmă cu 70 de ani, la data de 23 august.
"Consecinţele acestui pact au fost ilegitime şi criminale, inclusiv faţă de România şi poporul român. Menţionăm că Parlamentul European a adoptat în acest an, cu o largă majoritate, rezoluţia prin care ziua de 23 August a fost declarată Ziua europeană a victimelor stalinismului şi nazismului", se arată în apelul transmis de Ilieşiu şi semnat de peste 30 de organizaţii neguvernamentale.
Sorin Ilieşiu, vicepreşedinte al Alianţei Civice, arată că "fraţii de peste Prut", din Basarabia şi din Nordul Bucovinei, "sunt încă victime ale nazismului şi comunismului".
Tratatul de neagresiune dintre URSS şi Germania, cunoscut sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov, a fost "legitim" şi "indispensabil" în condiţiile epocii respective, susţinea, vineri, 21 august 2009, primul vicepreşedinte al Comisiei pentru Afaceri Internaţionale din Duma rusă, citat de RIA Novosti în pagina online.
"Dintre ţările care au îndurat consecinţele ilegitime şi criminale ale Pactul Stalin-Hitler (ţările baltice, România şi Polonia), doar România nu a dat dovadă de demnitatea naţională de a acţiona pentru că asemenea consecinţe să nu mai existe, în condiţiile în care Uniunea Sovietică s-a desfiinţat pe cale paşnică încă din 1991", se arată în apelul adresat preşedintelui ţării.
În finalul apelului, semnatarii cer, printre altele, condamnarea, de către forurile competente internaţionale, a Pactului Stalin-Hitler şi a consecinţelor lui ca ilegitime şi criminale, precum şi despagubirea morală şi materială a României".
Tratatul de neagresiune dintre URSS şi Germania, cunoscut sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov, a fost "legitim" şi "indispensabil" în condiţiile epocii respective, susţine primul vicepreşedinte al Comisiei pentru Afaceri Internaţionale din Duma rusă, citat de RIA Novosti în pagina online.
"Pactul era oportun, indispensabil, legitim în condiţiile epocii şi realist din punct de vedere al strategiei politice", susţine Iuli Kviţinski într-un interviu acordat RIA Novosti. "Ar trebui reanalizate deciziile pripite ale celui de-al doilea Congres al deputaţilor poporului al URSS, potrivit cărora Pactul era imoral şi contrar dreptului internaţional, şi să fie adoptate declaraţiile corecte de către cele două Camere ale Parlamentului rus din prezent cu evaluări mai lucide", a precizat el.
"La sfârşitul anilor \'30, după Acordul de la Munchen, Uniunea Sovietică era izolată pe scena internaţională. Această situaţie era extrem de periculoasă pentru un stat, este în special periculoasă în contextul în care puterile axei (Germania nazistă, Italia, Japonia, n.red) începuseră să aplice o politică de declanşare a unor conflicte armate total noi. Din acest motiv, Pactul Ribbentrop-Molotov a fost un demers perspicace din partea lui Stalin, care a permis Uniunii Sovietice să îndeplinească numeroase obiective utile şi care a preîntâmpinat practic crearea coaliţiei antihitleriste după ofensiva germană, lansată la 22 iunie 1941 împotriva URSS".
Referitor la semnul de egalitate pus între stalinism şi nazism din rezoluţia Adunării parlamentare a OSCE, Kviţinski a precizat că "afirmaţiile potrivit cărora Uniunea Sovietică este responsabilă, în aceeaşi măsură ca Germania, pentru declanşarea celui de-al doilea război mondial servesc drept dovadă a conştiinţei turmentate a autorilor acestor iniţiative şi rezoluţii".
Întrebat despre criticile adresate Uniunii Sovietice la adresa Pactului Ribbentrop-Molotov care ar putea fi făcute Rusiei în prezent, parlamentarul rus a amintit că "pactul a fost o mare dezamăgire pentru Marea Britanie şi Franţa deoarece însemna eşecul politicii acestora ce urmărea incitarea lui Hitler să atace URSS".
Kviţinski consideră, de asemenea, că nu este oportun ca Rusia să prezinte scuze victimelor şi să condamne acest pact, adăugând că "orice război se judecă în funcţie de rezultate", iar "rezultatele acestui război au fost avantajoase pentru ruşi", transformând ţara într-o mare putere mondială. "În politică trebuie să acţionezi în conformitate cu interesele statului şi ale poporului tău. Altfel nu este politică, ci o crimă", a conchis el.