Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoPreşedintele subcomisiei care dezbate proiectul Codului de procedură civilă, Daniel Buda, a declarat, marţi, că membrii subcomisiei îşi doresc ca noul Cod de procedură civilă să intre în vigoare înaintea Codului civil, care va fi aplicat peste un an şi jumătate.
"Ne dorim ca intrarea în vigoare a acestui Cod (Codul de procedură civilă - n.r.) să se facă înainte de intrarea în vigoare a Codului civil, să nu stăm un an şi jumătate până va intra acesta în vigoare, chiar dacă acest lucru presupune nişte constrângeri financiare din partea Guvernului", a susţinut Daniel Buda.
El a menţionat că Executivul va avea în vedere aceste constrângeri bugetare, având în vedere că se află într-o fază de construcţie a bugetului pentru anul viitor.
Întrebat dacă a fost stabilit termenul de intrare în vigoare a noului Cod de procedruă civilă, deputatul a menţionat că el îşi doreşte ca acesta să intre în vigoare "undeva în jur de şase luni de la momentul adoptării".
"Deci, practic, anul viitor am putea să ne judecăm după noile reguli (...). Normele de procedură sunt de imediată aplicare", a spus Daniel Buda.
Pe de altă parte, Buda a menţionat că subcomisia a discutat "de principiu" despre "posibilitatea obligativităţii administrării probelor de către avocat într-o fază prealabilă procesului".
"Altfel spus, în momentul în care părţile înţeleg să meargă să se judece, înainte de acest lucru trebuie să se prezinte la avocat, care va face o administraţie a probaţiunii, şi anume mergând de la audierea martorilor până la efectuarea unor rapoarte de expertiză sau dispunerea de efectuare a unor rapoarte de expertiză, evident, de către persoane specializate în acest sens", a explicat deputatul PDL.
El a menţionat că, prin aceasta, deputaţii doresc scurtarea proceselor, dar şi degrevarea instanţelor.
"În momentul în care dosarul cauzei este constituit cu audieri de martori şi cu efectuarea rapoartelor de expertiză, acest dosar va fi înaintat judecătorului care are competenţa să se pronunţe asupra acestei chestiuni şi judecătorul va aprecia în ce măsură mai este nevoie de suplimentarea probatoriului sau de readministrarea unor probe. Eu cred că, dacă am reuşi să facem acest lucru, ar fi un prim pas spre o reformă reală a Justiţiei. Acest lucru se întâmplă şi în alte state", a spus Buda, precizând că toţi membrii subcomisiei au fost de acord cu obligativitatea administrării probelor de către avocat.
El a apreciat că deputaţii trebuie să stabilească procedeul tehnic în care se va întâmpla acest lucru.
"Bineînţeles că vom impune în anumite limite în ceea ce priveşte vechimea avocaţilor. Adică nu orice avocat va putea să facă acest lucru. Evident că avocaţii vor trebui să aibă o dotare corespunzătoare în acest sens. De asemenea, se pun în discuţie şi costurile unor astfel de administrări de probe care vor fi suportate din acea parte a taxei de timbru. O altă chestiune este obiectul cauzelor în care se pot administra probele de către avocat. Aici am convenit că sunt doar acele cauze care pot face obiectul unor tranzacţii", a mai spus deputatul PDL.
Un alt subiect discutat, de principiu, de subcomisie a fost, potrivit lui Buda "necesitatea păstrării executorilor bancari ca o instituţie de sine stătătoare" sau "reunirea cu executorii judecătoreşti".
"Argumentele au fost multiple şi de-o parte şi de alta. Din partea executorilor bancari au spus că unificarea cu executorii judecătoreşti ar duce la o creştere a costurilor creditării, ceea ce nu ne dorim în acest moment. Din partea executorilor judecătoreşti, au spus că li se pare o chestiune de inechitate, pentru că nu poţi să fii creditor şi în acelaşi timp să ai propriul tău corp de executori. O să vedem care va fi soluţia pe care să o adoptăm", a spus Buda.
