Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoMAE aşteaptă răspunsul Ucrainei la o serie de observaţii şi întrebări cu privire la faza a II-a a proiectului Bîstroe transmise Ucrainei la 3 august, Bucureştiul cerând de asemenea Kievului, la acea dată, modificarea studiului de impact pentru a se ţine cont de aceste observaţii.
"În momentul de faţă, consultări româno-ucrainiene la nivel de experţi sunt în curs de desfăşurare, fiind organizate în baza Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenţia Espoo) având ca obiect studiul de impact transmis de partea ucraineană cu privire la faza a II-a a proiectului – respectiv ajungerea la adâncimi de 7,5 metri", precizează MAE într-un răspuns transmis în urma unei solicitări MEDIAFAX.
Potrivit MAE, o rundă de consultări referitoare la proiectul canalului de navigaţie a avut loc în perioada 15-16 iulie la Kiev, în cadrul acesteia experţii români arătând că documentaţia întocmită de partea ucraineană este incompletă şi nu se referă la toate aspectele legate de impactul canalului de navigaţie de mare adâncime asupra teritoriului României.
MAE precizează că din cauza caracterului complex al problemelor ridicate de delegaţia română şi deoarece experţii ucraineni nu au putut oferi clarificări complete în cadrul întâlnirii de la Kiev s-a convenit ca partea română să trimită, în scris, întrebări şi comentarii detaliate cu privire la impactul proiectului. Aceste întrebări şi comentarii au fost trimise părţii ucrainene la 3 august, România cerând cu aceeaşi ocazie Ucrainei să modifice studiul de impact pentru a se ţine cont de aceste observaţii.
Partea ucraineană urmează să răspundă în scris la întrebările transmise, precum şi la comentariile formulate de publicul din România în cadrul dezbaterii publice privind faza a doua a proiectului ucrainean, organizata la Tulcea, la 9 iunie, conchide MAE.
