Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat, joi, că a convenit cu sindicatele să propună Parlamentului obligativitatea învăţământului liceal, acesta fiind un obiectiv către care România trebuie să tindă la fel ca alte ţări din Uniunea Europeană.
În privinţa ciclului de învăţământ obligatoriu, ministrul, împreună cu sindicatele, au convenit, în discuţia de joi, ca acesta să cuprindă grupa pregătitoare, iar durata învăţământului primar, gimnazial şi liceal să fie de câte 4 ani.
Secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Liviu Pop, a spus că structura legii pe care se discută în prezent este foarte bună, grupa pregătitoare fiind asimilată la nivelul învăţământului primar. Liviu Pop a subliniat că actualele legi asupra cărora sunt dezbateri nu intră în contradicţie cu pachetul comisiei Miclea.
"Legile lui Miclea sunt incomplete pentru că nu conţin statutul personalului didactic iar noi încercăm acum să completăm aceste legi", a spus Pop.
Liderul FSLI a adăugat că nu este de acord ca Guvernul să-şi asume răspunderea pe legile Educaţiei. Pop a mai spus că data de 14 august înaintată de ministrul Ecaterina Andronescu pentru finalizarea acestor legi nu este una realistă, considerând că ele ar putea fi terminate în 1-15 septembrie.
FSLI va propune Ministerului Educaţiei ca, în legea Educaţiei adulţilor, să fie cuprins şi un capitol privind educaţia părinţilor, astfel încât părinţii să fie sancţionaţi dacă nu-şi trimit copiii la şcoală.
Vicepreşedintele Federaţiei Educaţiei Naţionale (FEN), Teodor Fârţonea, a spus că este foarte greu ca părinţii să fie obligaţi să-şi trimită copiii la liceu din cauza condiţiilor materiale ale acestora. "Dacă nu există finanţare pentru transportul şi cazarea elevilor este imoral să sancţionezi părinţii. Nu cred că trebuie să plătească părintele pentru o astfel de chestiune", a spus Fârţonea.
Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat, joi, că în opinia sa, legile Educaţiei trebuie supuse dezbaterii publice şi a Parlamentului, arătând că până în 14 august doreşte să se finalizeze discuţiile cu sindicatele pentru găsirea celei mai bune formule de pachet legislativ.
Ea a fost întrebată dacă consideră că Guvernul trebuie să-şi asume răspunderea pentru legile Educaţiei, răspunzând că nu ştie dacă aceasta este "cea mai bună formulă".
"Cred că legile Educaţiei trebuie suspuse dezbaterii publice extrem de competente şi de largi. Nu ştiu dacă asumarea răspunderii este cea mai bună formulă. Cred că trebuie dezbătut în parlament. Dacă reuşim să ducem în parlament legile la începutul sesiunii parlamentare ar fi cel mai potrivit. Parlamentul are menirea de a face legi, iar dezbaterea parlamentară poate să aducă îmbunătăţiri pachetului legislativ. Legile Educaţiei trebuie să dea stabilitate sistemului cel puţin pentru zece ani", a declarat Ecaterina Andronescu, prezentă, joi, la întâlnirea cu reprezentanţii federaţiilor sindicale din Educaţie.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la RRA, că la întâlnirea dintre ministrul Educaţiei şi sindicatele din domeniu se pune problema transformării unui pachet de legi bune pentru reformă - propuse de Comisia Miclea - într-un pachet de legi "convenabile".
El a criticat faptul că Andronescu se întâlneşte cu sindicatele, menţionând că reprezentanţii acestora poartă responsabilitatea, la fel ca şi miniştrii din domeniu de până acum, a lipsei de reformă în învăţământ.