Veniturile agenţiilor guvernamentale vor fi vărsate la buget, iar fondul de salarii va fi stabilit de Guvern, astfel încât remuneraţia unor şoferi şi directori directori din aceste structuri, calculate la sume cuprinse între 4.100 şi 17.600 lei, să fie aduse la un nivel decent, a declarat premierul Emil Boc.
El a arătat că, în prezent, salariile din agenţiile guvernamentale sunt negociate între consiliul de administraţie şi conducere.
"Există agenţii guvernamentale unde încă nu se simte niciun fel de criză, iar salariul conducătorului auto este de 41 milioane lei vechi, iar cel al unui director, nu şeful agenţiei, este de 176 milioane lei vechi. Aici vom lua acele decizii pentru ca lucrurile să fie aduse sub control, iar salarizarea să fie decentă pe măsura muncii pe care o prestează", a spus Boc.
Şeful Guvernului a arătat că astfel de situaţii sunt înregistrate în principal la agenţii cu statut de monopol, nominalizând în acest sens Inspectoratul de Stat în Construcţii sau Agenţia de Cadastru.
"Ele pun taxele prin lege, ele încasează, ele cheltuiesc. Aici va trebui să găsim o formulă, iar juriştii lucrează la o formulă, pentru ca veniturile anumitor agenţii să se facă venit la bugetul de stat, după care să primească pentru plata salariilor, la fel ca ceilaţi bugetari, salarii corespunzătoare, decente şi care să respecte cadrul legal. Nu este foarte uşor din punct de vedere legal, sunt contracte de muncă legale care prevăd o sumedie de prime, sporuri, bonusuri şi care trebuie rediscutate într-un cadrul legal", a spus Boc.
Boc a arătat că se va întâlni vineri, sâmbătă şi dumincă cu fiecare ministru care are în subordine structuri şi agenţii guvernamentale pentru a reglementa cadrul legal şi a definitiva proiectul de reducere a numărului de agenţii până la jumătatea lunii august.
Comasarea Institutului Naţional de Statistică cu Comisia Naţională de Prognoză, unificarea Inspecţiei Muncii cu Inspecţia Socială şi împărţirea institutelor de cercetare din Ministerul Economiei în doar două structuri, pentru energie şi industrie, sunt variantele de reducere a numărului de agenţii, au declarat, luni, agenţiei MEDIAFAX, surse ministeriale.
Alte variante analizate la nivelul Executivului pentru reducerea numărului de agenţii guvernamentale sunt comasarea Autorităţii pentru Drepturile Copilului cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei şi desfiinţarea direcţiilor de muncă şi protecţie socială, ale căror atribuţii să fie preluate de Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale.
Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse ar urma să fie transferată la Secretariatul General al Guvernului, unde funcţionează Departamentul pentru Relaţii Interetnice.
Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei ar urma să fie comasată cu Centrul Naţional pentru Burse de Studii în Străinătate, iar Centrul de Documentare pentru Construcţii, Arhitectură şi Urbanism, Centrul Naţional pentru Reducerea Riscului Seismic şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Urbanism ar urma de asemenea să fie unificate într-o singură structură.
"O altă propunere este ca institutele de cercetare din subordinea Ministerului Economiei să fie împărţite şi comasate în două structuri, cu atribuţii în domeniul energiei şi, respectiv, al industriei", au arătat sursele citate.
În procesul de comasare ar urma să fie inclus şi Centrul de Cercetare Inginerie Fizică şi Ingineria Mediului (IFIM), propus spre unificare cu Agenţia Nucleară.
Alte propuneri pentru reducerea numărului de agenţii guvernamentale şi care vizează şi descentralizarea administraţiei sunt desfiinţarea Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă şi formarea de camere agricole, trecerea Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului în vederea privatizării, trecerea direcţiilor agricole la consiliile judeţene şi a porturilor dunărene la autorităţile locale.
Potrivit surselor citate, variantele au fost propuse de către miniştrii de resort şi sunt încă în analiză, fără să fie luată o decizie finală.