Raportul CE relevă că reforma justiţiei nu trebuie politizată şi că este nevoie ca voinţa politică să fie mai clar exprimată, fiind necesar un consens al tuturor instituţiilor pentru independenţa sistemului şi decizii rapide în anchetele de corupţie, a declarat ministrul de resort, Cătălin Predoiu.
"Este important ca sectorul judiciar şi întreaga acţiune de reformare să nu fie politizate. Aceasta înseamnă, în opinia noastră, inclusiv păstrarea discuţiilor pe marginea problemelor Justiţiei în cadrul strict tehnic şi desfăşurarea analizelor şi dezbaterilor cu onestitate şi pe baza realităţilor concrete", a spus ministrul Justiţiei.
El a subliniat că politizarea în Justiţie "poate îmbrăca multe faţete, pentru că se poate desfăşura în dublu sens, dinspre sistemul politic spre sistemul judiciar, dar şi invers, atunci când elemente din sistemul judiciar urmăresc obiective care ţin de politicile de sistem".
Ministrul Predoiu a mai spus că este nevoie de un consens între toţi actorii, pentru a permite sistemului judiciar să funcţioneze independent, astfel încât anchetele non-partizante privind actele de corupţie să conducă la decizii rapide şi efective.
"Deşi progresele înregistrate dovedesc un nou angajament al Guvernului şi al clasei politice din România, CE a concluzionat că efectele unor măsuri care au fost luate se dovedesc în timp. Ca atare, CE va continua monitorizarea prin urmărirea unor aspecte exclusiv tehnice, iar în vara anului 2010 va fi redactat un nou raport. Continuarea monitorizării nu este o surpriză pentru noi şi nici nu ne aşteptam la acest lucru deocamdată, în condiţiile în care suntem conştienţi că rezultatele reformelor apar în timp", a mai spus Predoiu.
Demnitarul a adăugat că România rămâne la fel de angajată în continuarea reformelor, cu sau fără Mecanismul de Cooperare şi Verificare, deoarece reforma justiţiei şi consolidarea activităţilor anticorupţie sunt în primul rând în interesul cetăţenilor.
El a arătat, într-o declaraţie de presă susţinută la Guvern, că raportul nu este destinat să acopere întreaga problematică a justiţiei şi este rezultatul unei monitorizări permanente.
Ministrul Justiţie a ţinut să declare "fără echivoc" că nu are nicio rezervă în privinţa profesionalismului şi echidistanţei demonstrate de evaluatori, atât în anul 2008, cât şi în anul 2009.
"Raportul nu a fost destinat să acopere întreaga problematică a Justiţiei din România, ci numai patru obiective specifice în domeniul sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei. Prin urmare, critica raportului pe motiv că nu acoperă toate problemele din Justiţie ignoră conţinutul şi sfera de aplicare a Deciziei Comisiei şi este, deci, neîntemeiată. Mai mult, raportul acoperă evoluţiile pe domeniul celor patru obiective până în luna iunie 2009", a mai arătat Predoiu.
Ministrul a apreciat că adoptarea Codurilor juridice reprezintă "cel mai notabil obiectiv atins de pe agendă", următoarele etape fiind elaborarea legii de aplicare şi evaluarea impactului.
"Guvernul României, implicit Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, implicit DNA şi DIICOT, au reuşit să obţină progrese pe cele patru obiective aflate sub monitorizare, eliminând perspectiva activării clauzei de salvgardare", a spus Predoiu, adăugând că în raport se precizează că Guvernul, sprijinit de parchete şi sistemul judiciar, "a răspuns în mod eficient îngrijorărilor exprimate în raportul interimar din februarie… . Au fost luate o serie de măsuri practice şi legislative şi a fost imprimat un nou impuls pentru continuarea procesului de reformă".
CE a adoptat, miercuri, în ultimul colegiu al comisarilor înaintea vacanţei, rapoartele pe tema progreselor în domeniul Justiţiei pentru România şi Bulgaria.
Raportul arată că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru invocarea clauzei de salvgardare, că MCV trebuie să continue şi că următorul raport va fi prezentat în vara anului 2010.
În document se menţionează că România a recâştigat impulsul în ceea ce priveşte procesul de reformă dar, pentru a putea demonstra progrese susţinute, procesul de reformă judiciară nu ar trebui politizat. De asemenea, în document se arată că România se luptă încă "pentru a depăşi moştenirea unei Constituţii uneori ambigue şi faptul că cele două coduri, Civil şi Penal, nu au fost complet revizuite, ci preluate din trecutul comunist".
Comisia propune "continuarea cât mai devreme, de către organismele judiciare şi disciplinare, a cazurilor transmise de ANI referitor la averile nejustificate, incompatibilităţi şi conflicte de interese" şi "invită" România să facă o evaluare a impactului celor patru coduri, dar şi să realizeze o consultare publică eficientă pe tema celor două coduri de procedură civilă şi penală, a căror adoptare este cerută cât mai curând.