România trebuie să adopte o lege de aplicare a codurilor Civil şi Penal, care să nu conţină însă prevederi criticate în trecut sau care să afecteze eficienţa anchetelor de mare corupţie sau procedurile ulterioare din instanţe, potrivit proiectului de Raport CE pe justiţie obţinut de MEDIAFAX.
"Va fi nevoie de o lege de implementare pentru aplicarea codurilor", scriu reprezentanţii CE.
Aceştia apreciază voinţa politică a Executivului de la Bucureşti manifestată prin adoptarea Codului Civil şi Codului Penal în iunie 2009, însă arată că, "totuşi", cele două acte normative nu vor intra în vigoare până ce codurile de procedură aferente fiecăruia nu vor fi adoptate în procedură parlamentară normală. Astfel, CE vede ca cel mai apropiat termen de intrare în vigoare a codurilor anul 2011.
Legea de aplicare a Codurilor Civil şi Penal, la fel ca şi dezbaterea parlamentară a codurilor de procedură, nu trebuie să servească - scriu reprezentanţii CE - pentru reintroducerea în lege a unor prevederi legale "contestate în trecut" sau a unora "care să submineze eficienţa investigaţiilor care vizează faptele de corupţie la nivel înalt sau procedurile judiciare care le urmează".
CE exemplifică arătând că "o bună ilustrare a acestui risc" ar fi "soarta" Legii 78 din 2008 pentru prevenirea şi combaterea unor fapte de corupţie, după care funcţionează Direcţia Naţională Anticorupţie,
"Înainte de a ajunge la o formă finală (a Codurilor - n.r.) este important să se asigure faptul că acest cadrul legal crucial nu este afectat", scriu reprezentanţii CE în proiectul de raport.
Reprezentanţii societăţii civile şi specialiştii care au comentat codurile înainte de adoptarea lor au criticat în repetate rânduri faptul că anumite fapte penale prevăzute în Legea 78 din 2000 au fost preluate în noua formă a Codului Penal, în timp ce altele au rămas reglementate doar în acea lege, astfel că - susţineau aceştia - există o dublă reglementare a unor fapte penale în cazul în care Legea 78 nu se modifică sau nu se abrogă.
Oficialii europeni vorbesc şi de cuantumul pedepselor maxime pentru faptele de corupţie şi cele conexe acestora, arătând că motivul oferit de autorităţile române în acest sens a fost dorinţa de a îmbunătăţi coerenţa cadrului juridic existen, "deşi, la prima vedere, (prevederea, n.r.) ar putea părea contradictorie eforturilor depuse pentru combaterea corupţiei".
CE aminteşte şi despre concluziile unui grup de lucru ce a studiat problema individualizării pedepselor în sistemul judiciar românesc. Acesta a propus câteva recomandări, în special pentru instanţa supremă, care a fost de acord să publice ghiduri cuprinzând standarde legate de problema pedepselor.
"Acesta va fi un pas înainte considerabil în îmbunătăţirea consistenţei jurisprudenţei", scrie CE în proiectul de Raport obţinut de MEDIAFAX.