Premierul Emil Boc a afirmat, duminică, că va discuta în Guvern posibilitatea majorării deficitului bugetar, prin suplimentarea cheltuielilor destinate proiectelor de infrastructură, pentru finanţarea lucrărilor pe perioada verii, cât timpul permite continuarea lucrărilor la diverse obiective.
El a spus că România trebuie să dea dovadă de curaj în abordarea, cu Comisia Europeană şi FMI, a acestei posibilităţi de majorare a deficitului.
"Trebuie să avem mai mult curaj în abordarea deficitului pe infrastructură. Orice leu cheltuit în infrastructură se întoarce cu beneficii înzecite. Deficitul care merge pe infrastructură este unul care se întoarce cu beneficii pentru România. Cred că trebuie să avem curajul să discutăm şi cu Comisia Europeană şi cu FMI că deficitul bugetar pe infrastructură nu este unul care să agraveze situaţia economică a ţării. Deficitul care merge pe cheltuieli, cu prime, bonusuri şi plasme, acela nu produce eficienţă pentru economie, dar deficitul care merge pe infrastructură se întoarce cu beneficii pentru România şi pentru asigurarea de locuri de muncă în perioada de criză", a spus Boc, aflat la şantierul Autostrăzii Transilvania din comuna clujeană Gilău.
Premierul a spus că va avea discuţii la nivelul Guvernului şi că va cere şi Ministerului Finanţelor o abordare mult mai pragmatică a ceea ce înseamnă relaţia cu autorităţile europene şi FMI pentru a le explica faptul că, în ceea ce priveşte infrastructura şi lucrările de modernizare a ţării, este nevoie de o flexibilitate mai mare.
"Rămânem fermi că nu luăm bani de la infrastructură şi îi ducem la mobilier, bonusuri şi plasme. Dacă nu punem osul când este momentul, în lunile de vară, şi să nu putem atunci utiliza banii pe infrastructură e o crimă. Banii aceia trebuie aduşi în iulie, august şi septembrie şi vom merge pe această opţiune", a spus premierul.
Întrebat de jurnalişti la cât s-ar putea majora deficitul, Boc a spus că se va face o analiză în acest sens în Guvern.
"Nu vreau să avansez cifre la televizor, înainte de a discuta cu partenerii, Comisia Europeană şi FMI. Cred că trebuie un lucru curajos şi dată finanţarea pentru lucrările de investiţii", a spus Boc.
El a precizat că deocamdată România se află în deficitul aprobat de legea bugetului de stat şi s-a încadrat, pe primele şase luni, în deficitul negociat cu CE şi FMI.
Premierul a spus că "simte" că România poate avea o capacitate mai mare de a utiliza resursele financiare pe infrastructură.
"De aceea, pe componenta infrastructură trebuie să ne gândim să mărim deficitul şi vom discuta acest lucru cu CE şi FMI. Mai ales în perioade de criză, trebuie să avem o mai mare flexibilitate şi deschidere", a încheiat Boc.
Surse care vor discuta cu oficialii FMI la prima evaluare a acordului stand-by au declarat pentru MEDIAFAX că România va cere FMI creşterea ţintei de deficit bugetar de la 4,6% din PIB, nivel stabilit în acordul stand-by, cel mai probabil la 5,5% din PIB, în condiţiile în care estimări recente ale Finanţelor indică o rată de nerealizare a veniturilor bugetare de aproape 2% din PIB.
Premierul vizitează, duminică, şantierul Autostrăzii Transilvania din judeţul Cluj.
Proiectul de construcţie a autostrăzii Transilvania, pe traseul Braşov - Borş, a început în 2004, în baza unui contract cu o valoare de 2,2 miliarde euro acordat Bechtel. Lucrările au fost întrerupte la jumătatea anului 2005, când autorităţile au început reanalizarea contractelor încheiate de guvernarea precedentă. Ca urmare a sistării lucrărilor, termenul de finalizare a autostrăzii, stabilit iniţial pentru anul 2012, a fost prelungit cu un an.
Potrivit unui protocol încheiat în februarie între Ministerul Transporturilor şi Bechtel, compania americană s-a angajat să finalizeze în acest an 42 de kilometri din tronsonul Câmpia Turzii - Gilău şi viaductul de pe tronsonul Suplacu de Barcău - Borş.
La jumătatea lunii mai, premierul Emil Boc a dat asigurări că tronsonul Câmpia Turzii - Gilău va fi finalizat până la sfârşitul anului. El a afirmat că în acest an au fost alocate 119 milioane de euro pentru autostrada Transilvania şi că pentru finalizarea tronsonului respectiv există bani prevăzuţi în bugetul de stat.
Ministerul Transporturilor va plăti în acest an companiei Bechtel 420 de milioane de euro, în baza protocolului încheiat între cele două părţi.