Angajatorii cer eliminarea salariului minim, a contractelor colective de muncă (CCM) la nivel naţional, extinderea contractelor pe perioadă determinată, pentru implementarea flexicurităţii în România, iar sindicatele consideră aceste solicitări drept "o nouă formă de sclavagism modern".

Secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, a declarat, luni, în cadrul unei dezbateri pe tema "Flexicuritatea şi dialogul social în România" că securitatea cuprinsă în conceptul de flexicuritate se referă la securitatea întreprinderii, a afacerii, la siguranţa locurilor de muncă, siguranţă dată de mediul de afaceri, care dacă nu are condiţiile necesare nu poate crea şi asigura locuri de muncă.

Potrivit lui Pârvan, salariul minim ar trebui eliminat şi, de asemenea, contractele colective de muncă la nivel naţional ar trebui înlocuite cu cele la nivel regional şi sectorial, subliniind că sindicaliştii din industria gazului cer un asemenea contract de muncă la nivel regional.

Totodată, reprezentantul AOAR cere şi modificări la Codul Muncii, cum ar fi extinderea contractelor pe perioadă determinată sau cele part-time, eliminarea acordului dat de sindicate pentru normele de muncă, reintroducerea convenţiilor civile, introducerea statutului de autoangajare, dreptul patronului de a-şi recupera cheltuielile cu pregătirea profesională.

Cristian Pârvan a subliniat faptul că procesul de învăţare pe parcursul vieţii trebuie să capete o "turnură dramatică". "Trebuie să vedem ce facem în condiţii de criză. De exemplu, în privinţa programului de lucru, dezbătut patru ani la nivelul UE, România nu a avut nimic de spus. Timpul de lucru are o contribuţie importantă la flexicuritate, la fel contractele de muncă pe perioadă determinată, sau cele part-time, care la noi au fost respinse", a afirmat Pârvan.

Reprezentantul AOAR a spus că aceste măsuri ar duce la implementarea conceptului de flexicuritate şi în România, dând exemplul Germaniei care nu are ca bază salariul minim şi cel al Franţei unde există o formulă modernă de autoangajare, ţări unde acest concept funcţionează.

Pe de altă parte, preşedinte "Cartel Alfa", Bogdan Hossu consideră acestea cereri aberante, numindu-le "o nouă formă de sclavagism modern", subliniind faptul că România nu va renunţa niciodată la salariul minim sau la contractele colective la nivel naţional.

"Deja se discută şi spre sfârşitul anului este posibil să fie adoptată o directivă care să oblige toate statele Uniunii Europene să aibă câte un salariu minim pe econimie. Tehnic nu este posibilă această eliminare în România", a subliniat Hossu.

La rândul său, Pârvan a precizat că patronii sunt conştienţi că nu se va renunţa la salariul minim în România.

Totodată, secretarul de stat în Ministerul Muncii, Valentin Mocanu a subliniat că ministerul nu intenţionează să elimine salariul minim. "Structura salarială din economia reală este destul de ciudată. În zona salariilor mici sunt 1,5 milioane de salariaţi, în zona salariilor mari, peste 1.000 de euro pe lună sunt 500.000 de angajaţi, iar în zona de mijloc se află 2 milioane de salariaţi. Contractul colectiv la nivel naţional îi obligă pe patroni să plătească salariul minim, dacă se mai plătesc şi alţi bani pe lângă salariul minim intrăm în zona de evaziune fiscală", a spus Mocanu.

Şi sindicatele şi patronatele, dar şi partea guvernamentală au fost de acord că dezvoltarea dialogului social este singura modalitate de a implementa flexicuritatea în România.

Potrivit statisticilor, în cel de-al treilea trimestru al anului 2008, 30 la sută din salariaţi aveau peste 1.000 de lei, iar 70 de procente sub 1.000 de lei, 12 la sută din forţa de muncă din România fiind reprezentată de muncitori necalificaţi, a spus reprezentantul AOAR.
 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Patronii cer eliminarea salariului minim, a CCM naţional, sindicatele spun că e \"sclavagism modern\".

Comentarii