Comisia Europeană (CE) cere României să reducă deficitul bugetar sub pragul UE de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) până în anul 2011, în cadrul procedurii de deficit excesiv declanşată în luna mai, una dintre solicitări fiind reducerea cheltuielilor salariale din sectorul public.
În cadrul recomandărilor transmise miercuri Consiliului miniştrilor de Finanţe ai statelor membre, Comisia solicită Consiliului să aprobe termenul limită 2011 pentru reducerea deficitului bugetar al României sub 3% din PIB şi recomandă Guvernului să asigure corectarea indicatorului prin "implementarea măsurilor fiscale asumate prin bugetul din februarie 2009 şi bugetul revizuit din aprilie 2009, în special în zona salariilor din sectorul public şi a reformei sistemului pensiilor", se arată într-un comunicat al CE transmis miercuri.
Totodată, CE solicită Executivului de la Bucureşti să adopte alte măsuri necesare de corecţie a dezechilibrului bugetului de stat, pentru a atinge în 2009 ţinta de 5,1% din PIB (după metodologia UE) asumată prin Programul de Convergenţă, dar şi prin acordul de finanţare încheiat cu UE.
În plus, Guvernul trebuie să elaboreze măsuri prin care să sprijine obiectivele de reducere a deficitului pe 2010 şi 2011, în special cele care se referă la scăderea cheltuielilor salariale din sectorul public, se arată în comunicat.
CE recomandă României să realizeze "paşi concreţi" către consolidarea guvernanţei fiscale şi a transparenţei fiscale, prevăzute în Programul de Convergenţă, în special prin elaborarea unui cadru bugetar pe termen mediu, înfiinţarea unui consiliu fiscal independent, limitarea numărului de rectificări bugetare ce pot fi realizate anual, implementarea unor reguli fiscale, precum şi restructurarea sistemului de compensaţii salariale din sectorul public, se arată în documentul care detaliază recomandările propuse de Comisie Consiliului de miniştri de Finanţe ai UE.
Comisia solicită, în plus, îmbunătăţirea eficienţei colectării veniturilor la buget, printr-o reformă a administraţiei taxelor şi lărgirea bazei de impozitare.
Recomandările prezentate miercuri sunt similare cu măsurile cuprinse în memorandumul de înţelegere semnat de Guvern, BNR şi CE pentru împrumutul de cinci miliarde euro obţinut de România de la fondul de echilibrare a balanţei de plăţi destinat statelor din afara zonei euro. Memorandumul a fost făcut public marţi, iar măsurile şi condiţiile cuprinse atât în acest document, cât şi în cel care detaliază recomandările către Consiliu, sunt apropiate celor incluse în acordul de finanţare semnat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).
Autorităţile române au încheiat, în luna martie, un acord cu FMI pentru un program de finanţare externă susţinut cu fonduri de la Fond, UE, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Acordul a primit avizul Consiliului Executiv al FMI şi Consiliului miniştrilor de Finanţe ai statelor membre UE în luna mai.
Recomandările propuse de CE în cadrul procedurii de deficit excesiv, prezentate miercuri, mai includ măsuri de accelerare a reformei din sistemul pensiilor, "în special în ceea ce priveşte indexarea pensiilor şi vârsta de pensionare, pentru a reduce creşterea substanţială a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populaţiei şi riscurile la adresa sustenabilităţii sistemului finanţelor publice, precum şi pentru a îmbunătăţi eficienţa şi eficacitatea cheltuielilor din sistemul de sănătate publică", se mai spune în document.
Comisia mai cere României să consolideze oferta internă a economiei, prin realizarea unor progrese "tangibile" în implementarea reformelor structurale, în special prin creşterea eficienţei şi eficacităţii administraţiei publice, îmbunătăţirea condiţiilor din mediul de afaceri, abordarea problemei muncii la negru şi majorarea absorbţiei fondurilor europene, precum şi îmbunătăţirea modului de utilizare a acestor fonduri.