Premierul Emil Boc îşi asumă răspunderea, în numele Guvernului, în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului, pe proiectele de lege privind Codul civil şi Codul penal, în două şedinţe consecutive, care vor avea loc, luni, la ora 16.00 şi la ora 17.00.

Înainte de a se prezenta în faţa Parlamentului pentru angajarea răspunderii, Guvernul se va reuni, luni dimineaţă, în şedinţă, pentru a aproba forma finală a Codurilor penal şi civil şi a decide care dintre amendamentele depuse pot fi incluse în documente.

"Executivul se va reuni, luni, în şedinţă, în principiu la ora 13.00, pentru a decide care dintre amendamente pot fi acceptate", a declarat ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Victor Ponta.

Mai mulţi parlamentari, printre care Victor Ponta, Eugen Nicolicea şi Sever Voinescu au depus, până joi, amendamente la proiectele codurilor civil şi penal. Conform documentelor postate pe site-ul Camerei Deputaţilor, parlamentarii au înaintat, până joi, nouă propuneri de amendare a proiectului de Cod penal şi 14 vizând proiectul de Cod civil.

Dintre amendamentele depuse de parlamentari la proiectul de Cod penal, cinci aparţin deputatului PSD Eugen Nicolicea şi se referă la luarea şi darea de mită, traficul de influenţă şi la cumpărarea de influenţă, un amendament îl are semnatar pe deputatul PSD Luminiţa Iordache, iar ultimele trei aparţin ministrului pentru Relaţia cu Parlamentul, deputatul PSD Victor Ponta.

În cazul proiectului de Cod civil, cele 14 amendamente postate pe site-ul Camerei aparţin deputatului PDL Sever Voinescu Cotoi, acestea referindu-se, printre altele, la renunţarea la dreptul de proprietate, termenul de prescripţie şi la publicitatea convenţiei matrimoniale.

Proiectul noului Cod penal cuprinde o reaşezare în limite normale a tratamentului sancţionator. S-a pornit de la faptul că, aşa cum au demonstrat studiile realizate în ultimul deceniu, combaterea eficientă a criminalităţii depinde, în primul rând, de soluţionarea cu celeritate a dosarelor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de legislaţie.

MJ preciza că proiectul Codului penal trebuie corelat cu proiectul Codului de procedură penală, ceea ce va conduce la simplificarea procedurilor de judecată şi scurtarea procesului penal. De exemplu, proiectul Codului de procedură penală prevede doar o singură cale de atac, spre deosebire de două căi de atac prevăzute în prezent, spunea MJ.

"În cadrul dezbaterilor din Parlament, nivelul sancţionator a fost în mare parte menţinut, dar a suferit şi unele modificări în sensul creşterii sau reducerii pedepselor pentru anumite infracţiuni. Astfel, au fost reduse limitele de pedeapsă pentru infracţiuni precum: uciderea la cererea victimei; uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă; favorizarea făptuitorului; sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri. Pe de altă parte, au fost majorate limitele de pedeapsă pentru anumite infracţiuni, cum ar fi: infracţiunile de corupţie (darea de mită, traficul de influenţă, abuzul sau neglijenţa în serviciu), tortura, camăta, pornografia infantilă. De asemenea, în privinţa infracţiunii de vătămare corporală, s-a revenit la sistemul de încadrare juridică a faptei în funcţie de numărul de zile de îngrijiri medicale", explica ministerul.

MJ mai arăta că, în ceea ce priveşte pedepsele pentru corupţie, odată cu transmiterea codurilor către Parlament, s-a constatat că este necesară menţinerea faptelor de corupţie în Legea 78/2000, punct de vedere împărtăşit şi de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

Prin proiectul noului Cod civil s-a urmărit crearea unui cadru legislativ modern, care să răspundă nevoilor de reformare a instituţiilor şi să reflecte realităţile şi cerinţele societăţii româneşti actuale. Noul Cod civil răspunde, în egală măsură, exigenţelor ce decurg din angajamentele asumate de România în cadrul procesului de integrare europeană şi din statutul ţării noastre de stat membru în UE.

De asemenea, arăta MJ, printre obiectivele noului proiect de lege s-a aflat şi principiul reglementării raporturilor de drept privat într-un singur cod, prin încorporarea reglementărilor privitoare la persoane, relaţiile de familie şi relaţiile comerciale, precum şi la dispoziţii de drept internaţional privat. Totodată s-a urmărit şi dezvoltarea mediului de afaceri, atât prin revizuirea reglementării contractelor, cât şi prin includerea reglementării unor contracte specifice lumii bancare. Pentru prima dată, în Codul civil, s-a dorit reglementarea unor drepturi ce nu erau consacrate legislativ sau existau doar la nivel constituţional.

În cadrul dezbaterilor din Parlament, proiectul noului Cod civil a suferit o serie de modificări care au vizat aspecte precum regândirea dispoziţiilor cuprinse în secţiunea referitoare la "respectul vieţii private şi al demnităţii persoanei" şi "apărarea drepturilor nepatrimoniale", ca urmare a discuţiilor cu reprezentanţi ai societăţii civile. Astfel, din proiectul iniţial au fost eliminate următoarele măsuri pe care instanţa le-ar fi putut dispune, la cererea persoanei ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate/ameninţate, pentru restabilirea dreptului pretins: "sechestrarea, distrugerea, confiscarea sau retragerea din circulaţie a bunurilor ori a mijloacelor care au servit sau au fost destinate să servească la săvârşirea faptei prejudiciabile" şi "obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii de condamnare sau la plata unei sume de bani în folosul unei persoane juridice fără scop patrimonial care desfăşoară o activitate de binefacere", spunea MJ.

În ceea ce priveşte divorţul, acesta poate fi realizat cu acordul soţilor nu numai pe cale administrativă, ci şi prin procedură notarială. De asemenea, perioada separării a fost redusă de la 5 la 2 ani pentru ca această perioadă să constituie motiv de divorţ. În timpul dezbaterilor parlamentare, a fost introdusă o prevedere prin care încheierea căsătoriei între persoanele de acelaşi sex este interzisă în România, iar cele încheiate în străinătate nu sunt recunoscute. Potrivit proiectului, nu sunt recunoscute nici parteneriatele civile încheiate în străinătate, indiferent dacă acestea au fost încheiate între peroane de acelaşi sex sau de sex opus.

Alte modificări vizează, de exemplu, condiţiile în care se poate realiza prelevarea de organe de la persoanele decedate (numai cu acordul scris, exprimat în timpul vieţii, de persoana decedată sau cu acordul scris al rudelor).

Potrivit Constituţiei, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată.

Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii astfel adoptate, dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.

Liberalii şi-au anunţat intenţia de a depune o moţiune de cenzură la asumarea răspunderii Guvernului pe coduri.
 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Guvernul îşi asumă, luni, răspunderea în faţa Parlamentului pe proiectele Codurilor civil şi penal.

Comentarii