Guvernul este instituţia cea mai puţin transparentă în comunicare, consideră 25% dintre repondenţii unui sondaj reprezentativ la nivel naţional comandat de IPP, potrivit căruia 42% dintre români sunt de părere că autorităţile, când furnizează informaţii despre activitatea proprie, o fac insuficient.
Institutul pentru Politici Publice (IPP) dă publicităţii rezultatele celui mai recent sondaj de opinie realizat în cadrul unui proiect cu finanţare din partea Uniunii Europene prin programul Phare, derulat în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent.
IPP menţioneză că cercetarea s-a desfăşurat în perioada 20 – 29 aprilie 2009 pe un eşantion de 1033 de persoane, "reprezentativ la nivel naţional", şi cuprinde informaţii despre percepţia românilor referitoare la dreptul la informare şi cunoştinţele publicului legate de mecanismele pe care le au la dispoziţie pentru a obţine informaţii de interes public de la autorităţi.
În studiu se arată că 39% dintre cetăţenii României au auzit despre existenţa legii privind liberul acces la informaţii de interes public, însă mai puţin de 1 din 5 români s-au folosit vreodată de prevederile legii pentru a cere informaţii de la autorităţile statului.
Conform sondajului, 68% dintre români cred că dreptul la informare este foarte important. Românii consideră drepturile la integritate fizică, apărare în justiţie, proprietate sau de a alege şi a fi ales ca fiind mai importante decât dreptul la informare.
"41% dintre români cred ca accesul la informaţii privind activitatea instituţiilor publice din România este mai degrabă dificil, iar 42% cred că autorităţile publice, atunci când furnizează informaţii despre activitatea proprie, o fac de o manieră insuficientă. La întrebarea privind care este, în opinia cetăţenilor, instituţia cea mai lipsită de transparenţă în comunicare, un sfert dintre respondenţi (25%) au răspuns Guvernul şi 23% - Parlamentul", afirmă IPP.
Studiul arată că mai mult de jumătate dintre români (52%) sunt interesaţi de activitatea primăriei din localitate, urmată la distanţă considerabilă de Preşedinţie – de a cărei activitate sunt interesaţi 12% dintre cetăţeni şi consiliul local (11%).
Aspectele în legătură cu care românii se arată interesaţi să afle informaţii sunt: taxele şi impozitele (50%), modul în care sunt cheltuiţi banii publici (49%), legi, regulamente şi decizii adoptate de respectiva autoritate (34%).
"Atunci însă când se interesează despre activitatea conducătorului unei instituţii – respectiv preşedinte, miniştri sau primar – precum şi despre activitatea parlamentarilor, majoritatea românilor sunt mai degrabă interesaţi să urmărească respectarea promisiunilor din campania electorală, în timp ce un procent mai mic (în medie sub 25%) sunt interesaţi de activitatea instituţională propriu-zisă", notează IPP.
"Majoritatea covârşitoare a celor chestionaţi (86%) sunt de părere că ar trebui să existe sancţiuni mai severe pentru autorităţile care nu comunică informaţii atunci când li se solicită, dintre acestea cel mai frecvent menţionate fiind: tăierea din salariul funcţionarului public responsabil (39%), avertisment aplicat funcţionarului (32%), aplicarea unei amenzi instituţiei (20%)", se arată în comunicat.