Preşedintele Senatului, liderul PSD Mircea Geoană, a declarat, luni, că a cerut Ministerului de Finanţe să elaboreze, împreună cu BNR şi sectorul bancar, un calendar privind repornirea creditării şi scăderea ratei dobânzii, aşa cum au promis băncile la cotractarea împrumutului de 13 miliarde de euro
"Am avut o discuţie ceva mai apăsată cu privire la politica ratei dobânzii în România. Eu cred că este nefiresc ca în schimbul celor 13 miliarde de Euro pe care i-am împrumutat - cu toţii, populaţia României - pentru sistemul bancar din România, în schimbul unei promisiuni încă vagi de repornire a creditării şi de scădere a ratei dobânzii pentru a face creditul accesibil pentru întreprinderi şi pentru activitatea economică, în acest moment să aşteptăm în continuare un calendar", a spus Geoană.
"Am solicitat ministerului Finanţelor - şi, probabil, şi BNR, şi într-o discuţie cu sectorul bancar - un calendar previzibil cu privire la traseul legat de repornirea creditării şi scăderea ratei dobânzii, fără de care economia se va sufoca şi fără de care veniturile la buget vor fi tot mai limitate, cu riscurile sociale şi economice pe care le putem anticipa", a adăugat Geoană.
Băncile comerciale au afişat, luni, dobânzi de 10,06-10,56% pentru depozitele cu scadenţa la o zi, în scădere faţă de cele de vineri, de 10,32 - 10,82%. Pentru plasamentele la o săptămână, instituţiile de credit practică dobânzi de 10,05-10,55%, după ce în şedinţa anterioară se situau la 10,35-10,85%.
Rata dobânzii de politică monetară va scădea gradual, în linie cu traiectoria descendentă a preţurilor de consum, fără ajustări bruşte, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX.
"O traiectorie a dobânzii fără mişcări bruşte e de preferat uneia cu mişcări brutale. Cel puţin datele de până acum ne arată că traiectoria inflaţiei este evident descendentă. Personal, cred că o traiectorie a ratei dobânzii în concordanţă cu traiectoria ratei inflaţiei, deci fără mişcări brutale, este preferabile oricărei alte variante.....nu văd de ce-ar trebui mişcări brutale pentru că n-avem incertitudini majore legate de traiectoria creşterii preţurilor. Probabil, la produsele alimentare dinamica preţurilor va depinde şi de secetă", a spus Isărescu.
Inflaţia lunară s-a redus în aprilie la 0,27%, aproape la jumătate faţă de nivelul de 0,5% consemnat în martie, iar rata anuală a coborât de la 6,71% la 6,45%. Banca Naţională a României a fixat pentru 2009 o ţintă de inflaţie de 3,5%, cu un interval de variaţie de un punct procentual, şi prognozează că indicatorul se va plasa la 4,4% în luna decembrie.
De la începutul anului, BNR a redus de două ori rata dobânzii de politică monetară, de la 10,25% în decembrie 2008 la 9,5% pe an, aplicată de la 7 mai.
"Susţin în continuare că o ţară ca România nu-şi permite rate reale (ale dobânzii - n.r.) peste 3%. Rata reală inclusă în modelul nostru macroeconomic este chiar mai jos de atât", a adăugat guvernatorul BNR.
Dacă se va menţine până la finele anului ecartul dintre inflaţie şi dobândă, rata de politică monetară ar putea, astfel, să coboare până în jur de 7 - 7,5% pe an.