Românii vor ca infracţiunile să fie pedepsite cu închisoarea şi violatorii să fie castraţi

Şase din zece români vor ca infracţiunile să fie pedepsite cu închisoarea, apreciind că doar teama de pedeapsă i-ar descuraja pe infractori, însă legile actuale conţin sancţiuni ce nu descurajează încălcarea legii, relevă un studiu al Transparency International România (TI-Ro).

Conform rezultatelor studiului, realizat de IMAS la comanda TI-Ro, românii consideră că pedepsele prea mici şi portiţele din legislaţie sunt cele care nu îi descurajează pe infractori.

Trei sferturi dintre români cred că pedepsele mai mari şi inexistenţa posibilităţilor de a scăpa sunt factorii care ar putea contribui la scăderea numărului de fapte penale comise. Aproape jumătate din români resping orice clemenţă faţă de cel găsit vinovat pentru o eventuală infracţiune.

Într-o proporţie covârşitoare, aproape 99 la sută, românii cred că cei vinovaţi de omor nu ar trebui să aibă posibilitatea să scape de pedeapsă. Acelaşi lucru îl gândesc 95,6 dintre români despre violatori, în timp ce procentul scade la 87,6 în cazul traficanţilor de persoane.

Un procent de 84,6 dintre români ar vrea ca cei care comit infracţiuni împotriva copiilor să nu aibă cum să scape de pedeapsa cu închisoarea pentru fapta lor, un cuantum apropiat de al celor care gândesc aşa despre cine sechestrează persoane.

Peste 70 la sută dintre cei chestionaţi au opinat că deţinuţii ar trebui să muncească în penitenciar pentru a suporta costurile detenţiei, mai mult de jumătate dintre aceştia apreciind că pedepsele nu ar trebui reduse în funcţie de munca prestată.

Şase români din zece apreciază că cei condamnaţi pentru fapte de corupţie nu ar trebui să aibă cum să evite pedeapsa cu închisoarea, în timp ce doar 23,9 la sută dintre respondenţi apreciază că acestora ar trebui să li se înlocuiască pedeapsa cu închisoarea cu supravegherea în libertate. Patru români din zece propun ca celor vinovaţi de corupţie să li se aplice pedepse cu închisoarea mergând de la cinci ani până la peste 20 de ani sau chiar închisoare pe viaţă (nouă procente).

Nouă români din zece refuză să accepte darea de mită şi foloasele necuvenite, nici pentru a-l stimula pe funcţionar să-şi facă treaba pentru care este plătit, nici pentru a-l determina pe acesta să comită abuzuri. Opt din zece români consideră că orice persoană, fie angajată în sistemul public fie în cel privat, trebuie sancţionată pentru primirea de mită, iar şapte din zece spun că ar trebui sancţionat atât cel care dă, cât şi cel care ia.

În privinţa infracţiunilor de serviciu, românii vor ca magistraţii, avocaţii, notarii şi medicii să fie pedepsiţi dur pentru greşelile de serviciu, în timp ce profesorii şi funcţionarii beneficiază de o oarecare clemenţă în rândul respondenţilor.

Comparând rezultatele studiului comandat IMAS cu prevederile proiectelor de coduri aflate în dezbatere parlamentară şi contestate de Coaliţia "Opriţi Codurile!" a cărei membră este, TI-Ro apreciază că multe din valorile şi nevoile populaţiei sunt în contradicţie cu opţiunile stabilite de politicieni.

"Procedura asumării răspunderii Guvernului sau de adoptare fulger, la termen, va conduce la apariţia unor acte fundamentale care nu răspund valorilor societăţii pe care ar trebui să le reglementeze", a opinat liderul TI-Ro, Victor Alistar, în conferinţa de presă de vineri în care rezultatele studiului au fost date publicităţii.

Studiul dat publicităţii de TI-Ro în cadrul campaniei "Opriţi Codurile!" a fost realizat de IMAS, la cererea ONG-ului. El a fost realizat pe un eşantion probabilist multistadial, cu stratificare în primul stadiu în funcţie de 11 regiuni şi cinci tipuri de localitate.

Eşantionul a cuprins 875 de persoane, chestionate de operatorii IMAS în perioada 25-30 aprilie. Marja de eroare a sondajului este de +/- 3,3 la sută, cu un nivel de probabilitate de 95 la sută.

TI-Ro face parte din Coaliţia "Opriţi Codurile!", formată din circa 30 de organizaţii nonguvernamentale şi asociaţii profesionale de media. Coaliţia are drept scop anularea procedurilor legislative realizate până în prezent în legătură cu codurile Civil, Penal, de Procedură civilă şi de Procedură penală. Membrii coaliţiei îşi doresc ca înainte de a fi supuse adoptării, cele patru acte normative să facă obiectul unei dezbateri publice reale, conform Legii transparenţei.

Reprezentanţii acestei coaliţii au discutat pe tema codurilor juridice cu preşedintele Traian Băsescu, cu preşedintele Senatului Mircea Geoană şi cu reprezentanţi ai comisiilor parlamentare care le dezbat.

Coaliţia de organizaţii neguvernamentale "Opriţi Codurile!" a dat în judecată, în 13 aprilie, Executivul şi Ministerul Justiţiei, în acţiunea depusă la Curtea de Apel Bucureşti acuzând cele două instituţii de încălcare a legii transparenţei în adoptarea proiectelor celor patru coduri, procesul urmând să înceapă în 22 mai la Curtea de Apel Bucureşti.

În cererea de chemare în judecată depusă la Secţia de Contencios Administrativ a Curţii de Apel Bucureşti, ONG-urile acuză Executivul de încălcare a legii transparenţei, dar şi a Legii 24/2000 care reglementează tehnica legislativă, reprezentanţii organizaţiilor spunând că adoptarea codurilor prin hotărâri de Guvern s-a făcut fără existenţa unor avize.

Pe lânge cele două legi, ONG-urile au mai reclamat şi încălcarea mai multor hotărâri de Guvern conţinând prevederi tehnice.