"Cartel Alfa" sesizează luni Avocatul Poporului pentru atacarea la CC a OUG privind deconcentratele

Preşedintele "Cartel Alfa", Bogdan Hossu, a declarat că, luni, "va lansa întrebarea oficială către autorităţi" aşteptând un răspuns, în termen de 30 de zile şi în funcţie de acesta va ataca în instanţă Ordonanţa de Urgenţă 37/2009.

"Vom sesiza astăzi (luni - n.r.) Avocatul Poporului şi cerem autorităţilor să declare ca această ordonanţă să fie neconstituţională, iar peste trei săptămâni vom face o plângere la Organizaţia Internaţională a Muncii făcând referire la Convenţia 81 privind Inspecţia muncii care nu poate fi subordonată politic. Această ordonanţă reprezintă o subordonare cu tentă politică şi va avea consecinţe grave pe piaţa muncii, deoarece un inspector numit politic nu va da ordin să-i fie controlată propria unitate, iar asta va duce la mafie. Cerem ca Inspecţia Muncii să nu fie cuprinsă în această ordonanţă”, a zis Hossu.

Liderul "Cartel Alfa" a precizat că această ordonanţă nu are nimic de a face cu descentralizarea şi că Guvernul trebuia să pună în dezbatere publică acest act normativ înainte de aprobare. Totodată, acest act trebuia discutat şi în Consiliul Economic şi Social. Legislaţia în acest sens a fost însă încălcată, a declarat Hossu.

Confederaţia "Cartel Alfa" va ataca în contencios administrativ ordonanţa privind deconcentratele, apoi va cere atacarea actului normativ la Curtea Constituţională (CC), urmând ca în două săptămâni să sesizeze şi Organizaţia Internaţională a Muncii, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, Bogdan Hossu.

Şi liderul Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP), Sebastian Oprescu, a anunţat că va sesiza Avocatul Poporului în vederea atacării la Curtea Constituţională a OUG privind numirea politică a şefilor de deconcentrate.

Ordonanţa de urgenţă care modifică procedurile de conducere a serviciilor deconcentrate a fost publicată în Monitorul Oficial miercuri seara şi prevede desfiinţarea posturilor de conducere din aceste servicii în termen de 32 zile.

Actul normativ prevede schimbarea şefilor de servicii deconcentrate subordonate Ministerelor Sănătăţii, Culturii, IMM, Muncii, Tineretului şi Sportului, Finanţelor, Agriculturii, Mediului, Secretariatul General al Guvernului, Economiei şi Comunicaţiilor, incluzând astfel direcţii şi case de sănătate publică, direcţii de muncă, secţii judeţene ale Gărzii Financiare, direcţii agricole.

Pentru serviciile publice deconcentrate, vor fi înfiinţate funcţii de director coordonator şi director coordonator adjunct, în care numirile vor fi decise pe baza unui proiect de management redactat pe o perioadă de maximum patru ani, prin care să fie propuse soluţii de rezolvare a problemelor din domeniu. Va fi încheiat şi un contract de management, tot pentru maximum patru ani, cu indicatori de performanţă.

Ordonanţa de schimbare a conducerii deconcentratelor nu a fost prezentată societăţii civile şi ONG înaintea adoptării, iar procedura va fi aplicată şi pentru hotărârea privind contractul noilor şefi, lipsa transparenţei fiind justificată de autorităţi prin "evitarea atingerii interesului public".

Ordonanţa de urgenţă care permite schimbarea conducerii serviciilor deconcentrate a fost aprobată, miercuri, de Executiv, iar hotărârea privind modelul-cadru al contractului de management urmează să primească avizul Guvernului săptămâna viitoare, în nota de fundamentare a ambelor acte normative fiind însă indicat că documentele nu sunt prezentate în prealabil, spre informare, societăţii civile şi organizaţiilor neguvernamentale, conform Legii transparenţei decizionale în administraţia publică, din cauza "circumstanţelor excepţionale" şi în vederea "evitării atingerii aduse interesului public".

Absenţa consultărilor cu organizaţiile neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate, precum şi cu societatea civilă este justificată în notele de fundamentare ale celor două acte normative, obţinute de MEDIAFAX, prin faptul că "în aplicarea prevederilor articolului 6 alineatul 9 din Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, având în vedere circumstanţele excepţionale, care impun adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării atingerii aduse interesului public, proiectul nu a fost supus procedurii de transparenţă decizională".

Legea transparenţei decizionale obligă autorităţile să informeze în prealabil, din oficiu, asupra problemelor de interes public care urmează să fie dezbătute, precum şi asupra proiectelor de acte normative, să consulte cetăţenii şi asociaţiile legal constituite în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative şi să asigure participarea activă a cetăţenilor la luarea deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative.

În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative, autorităţile sunt obligate să publice un anunţ pe site-ul propriu şi să afişeze proiectul la sediu, într-un spaţiu accesibil publicului, precum şi să-l transmită către mass-media centrală sau locală.

Legea are ca scop creşterea gradului de responsabilitate a administraţiei publice faţă de cetăţean, ca beneficiar al deciziei administrative, stimularea participării active a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a actelor normative, creşterea gradului de transparenţă la nivelul întregii administraţii publice.

La articolul şi alineatul invocate în notele de fundamentare citate, Legea prevede că în cazul reglementării unei situaţii care, din cauza circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgenţă prevăzută de reglementările în vigoare.