Un român din zece nu are deloc încredere în vaccinare - studiu

Între 20 şi 26 aprilie se desfăşoară Săptămâna Europene a Vaccinării, iniţiată din 2005 de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) - Biroul pentru Europa.

În ultimii 50 de ani, vaccinarea a salvat mai multe vieţi omeneşti decât oricare altă intervenţie de sănătate. În lume, aproximativ trei milioane de persoane mor în fiecare an din cauza unor boli ce puteau fi prevenite prin vaccinare.

"În pofida datelor ştiinţifice care arată valoarea extraordinară a vaccinării, numeroase mituri circulă încă în rândul populaţiei din ţările dezvoltate sau mai puţin dezvoltate, punând sub semnul întrebării, în mod fals, valoarea acestui act medical. În România, aşa cum arată un studiu realizat în luna martie la nivel naţional, una din trei persoane are puţină încredere în vaccinare, iar una din zece persoane nu are deloc încredere în acest act medical. Este aşadar datoria noastră, a tuturor celor care avem drept obiect de activitate sănătatea publică, să reamintim populaţiei că vaccinarea este un gest extrem de important şi lipsit de riscuri, mai mult decât necesar pentru sănătatea fiecărui om şi mai ales a copiilor, un gest care, mai presus de orice dubiu, salvează vieţi", a declarat, joi, consilierul ministrului Sănătăţii, medicul Geza Molnar.

Vaccinarea reprezintă o modalitate de stimulare a sistemului imunitar pentru a lupta specific cu anumite boli. Majoritatea persoanelor care nu sunt vaccinate se vor îmbolnăvi grav la contactul cu microbul care determină acea boală infecţioasă, iar forma de boală are risc mare de complicaţii şi chiar deces.

Dintre persoanele vaccinate, foarte puţine se îmbolnăvesc, iar îmbolnăvirea va îmbrăca o formă uşoară, cu risc foarte mic de complicaţii.

În perioada 22-29 aprilie, în România vor avea loc activităţi de promovare a vaccinării şi a calendarului vaccinărilor la copii, iniţiate de Ministerul Sănătăţii şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii - Biroul din România şi derulate prin Direcţiile de Sănătate Publică şi alţi parteneri locali.

Activităţile vor include conferinţe de presă locale şi activităţi în comunitate şi în unităţile sanitare, în cadrul cărora se vor distribui materialele informative realizate în acest scop.

În România există Programul Naţional de Vaccinare a copiilor, care prevede începerea vaccinărilor încă din maternitate şi realizarea în perioada următoare a tuturor vaccinurilor disponibile care protejează împotriva unor boli grave. Toate vaccinurie prevăzute în programul naţional de imunizare sunt gratuite şi se realizează prin cabinetele medicilor de familie.

Organismul uman este capabil, prin sistemul său imunitar, să lupte cu mulţi dintre microbii cu care vine în contact. Sunt cazuri când oamenii nu ştiu că tocmai au învins anumite virusuri sau bacterii care i-ar fi putut îmbolnăvi. Există însă microbi care, prin anumite particularităţi de structură, reuşesc să fie extrem de agresivi cu organismul, fără ca sistemul imunitar să reuşească să îi oprească la timp. Pentru unii dintre aceşti microbi, singura armă este vaccinul. Prin vaccinare, organismul este antrenat să lupte specific cu anumiţi microbi.

Medicii spun că dacă ar fi oprite programele de vaccinare, copiii nu ar mai fi protejaţi împotriva unor boli severe şi ar fi grav afectaţi atunci când ar veni în contact cu ele.

De exemplu, în fosta Uniune Sovietică, în anii \'90 a fost suspendat parţial programul de vaccinare pentru o perioadă de timp, timp în care au fost înregistrate peste 140.000 cazuri de difterie, soldate cu 4.000 de decese.

În anii \'70, opt ţări au renunţat la vaccinarea împotriva tusei convulsive, iar rata de îmbolnăvire a crescut de zeci şi chiar sute de ori. Marea Britanie a înregistrat în 1972 peste 10.000 cazuri de îmbolnăvire şi 36 de decese, iar Japonia 13.000 cazuri, cu 113 decese, între 1976 şi 1979.

Pentru a asigura protecţie maximă, vaccinarea trebuie realizată înainte ca organismul să fi venit în contact, neprotejat, cu microbii respectivi. De aceea, unele vaccinuri se administrează încă din maternitate, iar altele foarte devreme după naştere.

Ulterior, din când în când, "memoria" imună a organismului trebuie stimulată, pentru ca organismul să nu uite ceea ce a învăţat la prima vaccinare - acesta este rolul vaccinărilor ulterioare din copilărie.