Sindicaliştii spun că MJ, MAE şi MAI se opun sistemului unitar de salarizare

Preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţia Locală (FNSAL), Răzvan Bordeianu, a declarat, la finalul discuţiilor, că o parte dintre reprezentanţii unor ministere dau dovadă de neseriozitate şi nu au trimis până acum documentele necesare pentru elaborarea proiectului de lege privind sistemul unitar de salarizare a bugetarilor.

Bordeianu a explicat că ministerele care crează probleme sunt cele în care există salarii foarte mari şi care refuză să facă public nomenclatorul funcţiilor, indicând Ministerul Justiţiei (MJ), Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) şi Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Liderul FNSAL a mai spus că toţi reprezentanţii Guvernului trebuie să se pună de acord asupra modului în care va fi elaborat proiectul de lege privind salarizarea unitară.

Vicepreşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţia Publică Locală, Romel Neagu, a susţinut că discuţiile pe marginea legii privind salarizarea unitară trenează, existând "opoziţie clară a unor ministere care cer propria grilă de salarizare".

El a mai spus că discuţiile de marţi s-au axat mai mult pe obiecţiile făcute de ministerele care nu au transmis până acum nomenclatorul de funcţii.

Neagu a adăugat că reacţia acestor ministere este până la urmă o poziţie firească într-o primă măsură, dar că este necesar să se facă ordine în sistemul de salarizare. Liderul sindical a mai spus că deocamdată au loc consultări şi nu s-a ajuns în faza în care să se lucreze efectiv la proiectul de lege şi că acest lucru nu va fi posibil decât după ce fiecare minister va trimite nomenclatorul de funcţii şi va face aşa cum s-a stabilit o "echivalare pe orizontală pe anumite posturi".

Acesta a precizat că până acum doar trei-patru ministere au făcut acest lucru, cel mai probabil fiindu-le teamă de îngheţarea salariilor mari.

Secretarul de stat pe probleme de dialog social din Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, a recunoscut că reprezentanţii unor ministere invocă diverse sisteme de salarizare din lume sau din Europa, dar a menţionat că susţine necesitatea creării unui sistem de salarizare coerent şi că ar fi util ca toţi salariaţii să se regăsească în acesta.

El a mai spus că ministrul Muncii, Marian Sârbu, va prezenta în şedinţa de Guvern de miercuri o notă privind stadiul de consultare şi că în viitor vor fi luate decizii în funcţie de modul în care Executivul doreşte să evolueze aceste discuţii.

În ceea ce priveşte posibilitatea menţinerii unor legi speciale de salarizare în anumite sisteme, Mocanu a precizat că ceilalţi parteneri sociali se opun acestui lucru, menţionând însă că mandatul său este doar de a face consultările necesare, în final Guvernul fiind cel care va lua o decizie în acest sens.

Vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hancescu, a declarat că "această lege se naşte greu pentru că sunt probleme". El preconizează că vor mai fi multe întâlniri pe această temă, din cauza faptului că ministerele în care sunt salarii mari au "o poziţie refractară".

În opinia lui Hancescu, soluţia pentru rezolvarea acestei situaţii stă în sfera politică, iar Guvernul ar trebui să tranşeze problema.

Reprezentantul FSLI a mai declarat, la finalul întâlnirii, că discuţiile de marţi au fost "sterile", acest lucru fiind cauzat în special de faptul că s-a creat o dispută cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei, care au participat pentru prima oară la o astfel de întâlnire şi au invocat că justiţia trebuie să aibă o grilă de salarizare întrucât au un statut special.

"Aşa şi învăţământul are un statut special, dar nivelul de trai este foarte scăzut. Noi nu vom accepta ca Justiţia să aibă o lege separată", a mai spus Hancescu, precizând totodată că aceleaşi rezerve vin şi din partea MAI şi MAE.

Preşedintele executiv al Federaţiei Publisind, Emilian Marian, a declarat că cei din justiţie sunt conştienţi de faptul că au o anumită putere, dar nu înţeleg că este normal să se regăsească în această lege.

"Ei n-au înţeles că nu încercăm să luăm din puterea lor, vrem doar să echivalăm salariile. Am specificat clar că nu semnăm un acord final dacă în proiectul de lege nu se va regăsi tot personalul plătit din bani publici", a adăugat Emilian Marian.

Reprezentantul Publisind a reclamat, de asemenea, o lipsă de comunicare din partea MAE, MAI şi MJ.

Următoarea întâlnire va avea loc în 24 aprilie.

Guvernul s-a angajat la negocierile cu FMI să finalizeze până la 1 octombrie legea salarizării unice şi până la finele anului legea privind sistemul public de pensii, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea.

La întâlnirea de săptămâna trecută, sindicatele şi reprezentanţii mai multor ministere au stabilit nouă criterii de ierarhizare a funcţiei publice, care vor sta la baza elaborării legii unice de salarizare a bugetarilor.

Secretarul de stat Valentin Mocanu declara atunci că cele nouă criterii se referă la nivelul de studii şi competenţe, importanţa socială a muncii, complexitatea şi diversitatea activităţilor, responsabilitatea şi impactul deciziilor, expunerea la factori de risc, incompatibilităţi şi conflicte de interese, dificultatea activităţilor specifice, sfera de relaţii - interacţiunea cu factorii externi, condiţii de acceptare pe post.

Fiecare reprezentant al sindicatelor trebuie să propună câte cinci criterii de ierarhizare a funcţiei publice, fără a ţine cont de salarii sau domeniul din care provin angajaţii.

Liderii sindicali anunţau, la sfârşitul lunii ianuarie, că prin legea de salarizare unitară vor fi majorate veniturilor bugetarilor cu salarii mici şi îngheţate salariile mari, astfel încât, într-un interval de patru-şase ani, să fie redus decalajul dintre salariul minim şi cel maxim, de la un raport de 1-50 la 1-15.

Ei apreciau atunci că proiectul legii salarizării unice în sistemul bugetar ar putea fi elaborat în maximum trei luni, iar întregul proces de aplicare ar putea fi finalizat în patru-şase ani.

Confederaţiile sindicale solicitau ca legea unică de salarizare să prevadă ca salariul de încadrare în sectorul bugetar să reprezinte cel puţin 80 la sută din ponderea venitului salarial, în timp ce adaosurile la salariu să nu depăşească un procent de 20 la sută din acesta.