Coaliţia "Opriţi codurile! " a dat în judecată Guvernul şi Ministerul Justiţiei

În cererea de chemare în judecată depusă la Secţia de Contencios Administrativ a Curţii de Apel Bucureşti, ONG-urile acuză Executivul de încălcare a legii transparenţei, dar şi a Legii 24/2000 care reglementează tehnica legislativă, reprezentanţii organizaţiilor spunând că adoptarea codurilor prin hotărâri de Guvern s-a făcut fără existenţa unor avize.

Pe lânge cele două legi, ONG-urile au mai reclamat şi încălcarea mai multor hotărâri de Guvern conţinând prevederi tehnice.

Georgiana Iorgulescu, reprezentanta Centrului pentru Resurse Juridice, cea care a depus, luni, cererea de chemare în judecată a Guvernului şi a Ministerului Justiţiei, a declarat că nu a fost înştiinţată de primul termen al procesului, susţinând că urmează să afle de acesta din citaţie.

Mai multe ONG-uri au depus, în 24 martie, la sediul Executivului, o plângere prealabilă acţiunii în instanţă, cerând premierului Emil Boc să retragă codurile civil, penal, de procedură civilă şi de procedură penală din dezbaterea Parlamentului, acuzând deficienţe grave ale acestora.

Plângerea prealabilă înaintată Guvernului era semnată de reprezentanţii Centrului pentru Resurse Juridice şi Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) şi susţinută de alte 11 organizaţii nonguvernamentale: Transparency International (TI) România, Institutul pentru Politici Publice (IPP), Asociaţia Jurnaliştilor din România (AJR), Federaţia Română a Jurnaliştilor "MediaSind", Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Clubul Român de Presă (CRP), Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP), Centrul de Asistenţă pentru Organizaţii Neguvernamentale (CENTRAS), Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CRPP) şi Asociaţia Pro Democraţia (APD).

Cele 13 organizaţii au contestat actele normative prin care Executivul a adoptat proiectele codurilor juridice şi cer Guvernului să le retragă din dezbaterea Parlamentului, pentru a organiza, pentru fiecare în parte, dezbateri publice cu durate de timp suficiente pentru ca societatea civilă să poată formula recomandările necesare. În caz contrar, în plângerea prealabilă, Executivul era ameninţat cu un proces în justiţie.

"Plângerea prealabilă este o etapă procedurală obligatorie anterioară formulării unei acţiuni în instanţa de contencios administrativ", a explicat, după depunerea documentului la registratura Guvernului, reprezentantul CRJ, Georgiana Iorgulescu.

Plângerea prealabilă era fundamentată pe acuzaţia că Executivul a încălcat Legea Transparenţei în adoptarea hotărârilor de Guvern prin care a adoptat actele normative în forma actuală.

"Concret, în drept, vom încerca să obţinem în instanţă anularea actelor normative prin care codurile au fost adoptate de Guvern, dacă acesta nu va lua decizia înţeleaptă de a le retrage. Odată anulate cele patru HG-uri, înseamnă că Parlamentul nu a fost sesizat cu proiectele codurilor şi că acestea trebuie, mai întâi dezbătute", a declarat Victor Alistar, liderul TI România.

În plângerea către Guvern, ONG-urile arătau că nu există nicio justificare legală pentru încălcarea Legii Transparenţei, de care Guvernul este acuzat, susţinând că o astfel de conduită "nu este specifică unui stat de drept".