Eutanasierea unui pacient la cererea sa, pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani

Articolul 188 privind uciderea la cererea victimei – în urma votului de miercuri al subcomisiei parlamentare – va avea următorul text : "Uciderea săvârşită la cererea explicită, serioasă, conştientă şi repetată a victimei care suferea de o boală incurabilă sau de o infirmitate gravă atestate medical, cauzatoare de suferinţe permanente şi greu de suportat se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani".

Parlamentarii au aprobat, cu majoritate de voturi, varianta propusă de UDMR, respectiv de deputatul Marton Arpad.

De altfel, deputatul UDMR, a propus, luni, micşorarea pedepsei de la unu la cinci ani, apreciind că pedeapsa este mult mai mare în raport cu pedepsele prevăzute pentru celelalte infracţiuni.

"Acest articol vorbeşte de eutanasie. Există ţări în care este dezincriminată. În mod evident, la noi aşa ceva nu se poate, din varii motive. Toate bisericile resping această idee, dar avem o formă destul de constrânsă în definiţie. (...) Este vorba de a ajuta să scape de suferinţă o persoană care a solicitat expres, de multe ori, conştient acest lucru. Mi se pare că pedepsele date la această faptă sunt prea mari faţă de celelalte", a afirmat Arpad.

De altfel, luni, preşedintele Comisiei juridice a Senatului, senatorul PSD Toni Greblă, a cerut la dezbaterile asupra Codului penal, eliminarea articolului referitor la uciderea la cererea victimei, întrucât adoptarea articolului ar da "un mesaj nu tocmai foarte bine înţeles de public", chiar dacă textul conţine şi pedeapsa care ar fi acordată pentru săvârşirea unei astfel de infracţiuni.

"După părerea mea, este inacceptabil un asemenea text. (...) Aceasta ar fi o infracţiune comisă din milă. Nimeni nu are dreptul să decidă când, din milă, trebuie să ridice viaţa unei persoane", a afirmat senatorul PSD.

Prof. univ. Valeriu Cioclei, care a făcut parte din Comisia de elaborare a Codului penal, a explicat că este important să se facă o distincţie foarte clară între eutanasie şi această variantă atenuată a uciderii, formulată în proiectul de cod. "Eutanasia, după ştiinţa mea, nu este legiferată în Europa decât în trei ţări, în Olanda, Belgia şi Elveţia şi presupune ca persoanei respective să i se aplice o intervenţie medicală sub supraveghere pentru a i se întrerupe viaţa. Noi nu la aşa ceva ne-am gândit aici. (...) Ceea ce vrem noi să incriminăm aici se referă în primul rând la acele fapte comise de persoane extrem de apropiate, intim legate de victimă, persoane care nu mai pot suporta suferinţa acesteia" - a explicat el.

Profesorul a dat exemplu cazul petrecut în urmă cu 15 ani, în Franţa, al unei mame care îşi ucisese fiica autistă, în vârstă de 23 de ani, cu o pernă, după ce aceasta suferise chinuri groaznice şi după ce s-a lovit de un sistem sanitar nepregătit să trateze astfel de persoane şi maladii. "E o faptă foarte dureroasă şi foarte gravă pentru cel care şi-a asumat o asemenea faptă, care poartă pedeapsa în sine. Nu este uşor să faci aşa ceva. Din cauza aceasta, ne-am gândit să introducem această variantă a uciderii. Ne-am gândit să o numim ucidere, şi nu omor pentru a o putea scoate din antecedenţa de la art. 187", a mai spus Cioclei.

Propunerea Ministerului Justiţiei în acest caz prevedea că "uciderea săvârşită la cererea explicită, serioasă, conştientă şi repetată a victimei care suferea de o boală incurabilă sau de o infirmitate gravă atestate medical, cauzatoare de suferinţe permanente şi greu de suportat se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani".

În expunerea de motive a actului normativ se arăta că a fost expres reglementată infracţiunea de ucidere la cererea victimei, ca o formă atenuată a omorului, reînscriind astfel reglementarea nu doar pe linia tradiţiei existente în dreptul nostru (art. 468 C. pen. din 1936), ci şi în tradiţia majorităţii codurilor europene (§ 216 C. pen. german, § 77 C. pen. austriac, art. 143 alin.(4) C. pen. spaniol, art. 134 C. pen. portughez, art. 114 C. pen. elveţian, § 235 C. pen. norvegian).

"Reintroducerea acestui text se impunea însă, înainte de toate, ca urmare a noului regim al circumstanţelor atenuante consacrat de partea generală. Într-adevăr, dacă în reglementarea actuală, împrejurarea avută în vedere în art. 188 poate fi valorificată ca o circumstanţă atenuantă judiciară, ducând astfel la aplicarea unei pedepse sub minimul special, în noua reglementare, chiar reţinând o atenuantă judiciară, pedeapsa aplicată nu se va mai situa obligatoriu sub acest minim. De aceea, pentru a permite aplicarea unei pedepse care să corespundă gradului de pericol social al acestei fapte, era necesară o reglementare legală distinctă. În fine, a fost preferată denumirea marginală de ucidere la cererea victimei şi nu cea de omor la cererea victimei, pentru a exclude această faptă dintre antecedentele omorului calificat prevăzut de art.187 lit. e)", se arăta în expunerea de motive a noului Cod penal.