Dezbaterile privind contestaţia la legea privind funcţionarii publici, reluate peste o lună

Aceştia au susţinut că legea încalcă prevederile constituţionale referitoare la dreptul la muncă şi pe cele referitoare la modul în care se adoptă legile de Parlament şi au apreciat că prin noile reglementări se politizează administraţia publică.

Deputaţii PNL au contestat faptul că prin modificarea Legii 188/1999, la articolul I, se elimină din categoria funcţiilor publice de conducere "funcţiile de director executiv, respectiv director executiv adjunct din cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale".

Ei au fost nemulţumiţi că prin aliniatul 1 al art. II, "toate structurile de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, care nu sunt descentralizate administrativ și financiar și sunt subordonate ministerelor și celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, fiind prevăzute în cuprinsul actelor normative în vigoare care le reglementează organizarea și funcționarea", devin servicii publice deconcentrate ale unităţilor administrativ-teritoriale, dar şi că prin art. III "se desfiinţează o categorie nedefinită de funcţii publice: funcţiile publice, funcţiile publice specifice, precum şi posturile încadrate în regim contractual care conferă calitatea de ordonator de credite cu excepţia funcţiilor publice cu statut special şi funcţiilor publice de prefect", iar în locul acestora "se înfiinţează funcţia de director coordonator al serviciului public deconcentrat din cadrul ministerelor şi al celorlalte organe ale administraţiei publice centrale".

Deputaţii PNL au adus critici de "neconstituţionalitate extrinsecă", precum încălcarea art.61 alin.2 din Constituţia României şi decizia Curţii din 20 octombrie 2008, potrivit căriea, "în dezbaterea unei iniţiative legislative, Camerele au un drept propriu de decizie asupra acesteia, atât timp cât ambele Camere ale Parlamentului au dezbătut şi s-au exprimat cu privire la acelaşi conţinut şi formă ale iniţiativei legislative", invocând faptul că deputaţii au modificat sfera de aplicare stabilită de prima Cameră sesizată.

"Senatul a modificat statutul juridic al conducătorilor serviciilor publice deconcentrate, transformați din funcţionari publici în personal angajat pe baza unui contract de management, fără a fi luată în discuţie desfiinţarea efectivă a unor funcţii publice, la nivel central sau local. Camera Deputaţilor a menţinut această modificare, introducând însă o prevedere ce depăşeşte cu mult sfera de aplicare stabilită de prima cameră sesizată" se arăta în sesizarea PNL.

Liberalii au susţinut că, prin aceste modificări, unei "largi categorii de funcţii publice din administraţia publică centrală şi locală i se substituie o categorie restrânsă, alcătuită exclusiv din coordonatorii serviciilor publice deconcentrate". Având în vedere atât caracterul imprecis al normei, precum şi regimul juridic ambiguu al funcţiilor nou înfiinţate, deputaţii PNL au considerat că "respectarea principiului bicameralismului consacrat art.61 din Constituţie necesită analiza prevederilor nou introduse şi de către Senatul României, camera de reflecţie".

În ceea ce priveşte încălcarea art. 76 alin. (3) din Constituţie, liberalii au susţinut că potrivit acestui articol, la cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, "Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere".

"Or, în cazul de faţă nu a fost aprobată o asemenea procedură de urgenţă de BP al Camerei, aşa cum prevede Regulamentul său. Potrivit stenogramei şedinţei BP din data de 11 martie 2009, solicitarea iniţiatorilor privind adoptarea proiectului de lege în procedură de urgență nu a fost aprobată. Cu toate acestea, ordinea de zi a Camerei Deputaţilor din data de 17 martie avea înscris la poziţia a treia, în procedură de urgenţă, proiectul de lege în cauză", au precizat liberalii.

Ei au menţionat că actuala majoritate a încălcat şi prevederile art. 69 din Regulamentul Camerei, conform căruia "raportul comisiei sesizate în fond va fi imprimat şi difuzat deputaţilor cu cel puţin 3 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative, în plenul Camerei Deputaţilor, în cazul proiectelor de legi şi al propunerilor legislative pentru care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, şi cu cel puţin 5 zile în cazul celor pentru care Camera Deputaţilor este Cameră decizională".

La capitolul critici de "constituţionalitate intrinsecă", liberali au invocat faptul că Legea adoptată de Cameră încalcă art. 11 din Constituţie, şi încalcă exigenţele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului privind accesibilitatea si previzibilitatea normei juridice, principiul "securităţii rapoartelor juridice".

Pe de altă parte, PNL a susţinut că Legea încalcă Constituţia pentru că încredinţează, în fapt, "persoanei care ocupă funcţia de coordonator al acelui serviciu public, o funcţie publică cu nerespectarea imperativului de fidelitate stabilit de art. 54 alin. 1 Constituţia României. Răspunderea va fi una contractuală, şi nu legală, aşa cum prevede Constituţia".

"Concomitent, se încalcă şi art. 120 alin. 1 din Constituţie, întrucât deconcentrarea unui serviciu public nu presupune preluarea conducerii acestuia de către o persoană privată, serviciul public fiind supus regimului juridic de drept public. Per a contrario, a susţine că activitatea de conducere a unui serviciu public deconcentrat nu este o funcţie publică, echivalează cu transferul acelei activităţi din sfera dreptului public în cea a dreptului privat, situaţie care nu poate fi concepută în cadrul constituţional actual", se mai arăta în finalul contestaţiei.

Plenul Camerei Deputaţilor a aprobat, luna trecută, modificarea Statutului funcţionarilor publici în sensul numirii politice a conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi înfiinţarea funcţiei de director coordonator la nivelul instituţiilor judeţene deconcentrate.

Propunerea legislativă a fost adoptată cu majoritate de voturi, în favoarea actul normativ exprimându-şi votul 172 de deputaţi aparţinând PDL şi PSD.

Deputaţii PNL nu şi-au exprimat votul privind această lege, ca urmare a disputelor pe procedură avute cu conducerea Camerei în ce priveşte votarea.