FMI consideră că statele Uniunii Europene (UE) din Europa Centrală şi de Est care se confruntă cu probleme ar trebui să renunţe la moneda naţională în favoarea euro, chiar fără deveni membre ale zonei euro şi a deţine un loc în Consiliul Guvernator al Băncii Centrale Europene (BCE), potrivit Financial Times.
"Pentru statele din UE, adoptarea euro oferă cele mai mari avantaje în ceea ce priveşte rezolvarea unor probleme cum ar fi cumularea de datorii în valută, eliminarea incertitudinilor şi restabilirea încrederii. Fără euro, rezolvarea problemei cumulării datoriilor în valută ar necesita reducerea masivă a cheltuielilor în unele state, în condiţiile unei rezistenţe politice în creştere", se arată într-un raport confidenţial al FMI, obţinut de Financial Times.
Zona euro ar putea relaxa condiţiile de adoptare a monedei unice europene, astfel încât unele state ar putea deveni membre, dar fără drepturi depline, respectiv fără a deţine un loc în Consiliul Guvernator al BCE.
Publicarea raportului confidenţial, elaborat în urmă cu o lună, ar putea reaprinde polemica referitoare la strategiile de sprijinire a Europei Centrale şi de Est, subliniază publicaţia citată.
Reprezentanţii Comisiei Europene au refuzat luni să comenteze direct pe această temă, însă a sugerat că informaţiile sunt depăşite, deoarece Uniunea Europeană s-a angajat în mai multe eforturi de susţinere a economiilor emergente din Europa Centrală şi de Est, potrivit Reuters.
"Pare să fie un raport intern, vechi de o lună. Nu avem comentarii concrete în legătură cu acest raport", a declarat un purtător de cuvânt al CE într-o conferinţă de presă.
CE are rolul de a recomanda dacă un stat membru UE respectă condiţiile adoptării euro, iar decizia finală în acest sens revine guvernelor statelor din zona euro.
Reprezentantul CE a mai afirmat, luni, că guvernele UE au dublat, de la întocmirea raportului intern FMI până în prezent, fondurile destinate susţinerii statelor din afara zonei euro la 50 miliade euro şi a majorat contribuţia UE la resursele FMI, măsură care sprijină de asemenea, indirect, unele ţări din regiune.
Chiar dacă liderii mondiali au considerat că ultimul summit al G20, organizat săptămâna trecută la Londra, a fost un succes, problema Europei de Est a rămas deschisă. Astfel, Ucraina şi Letonia, două state sever afectate de criza economică şi care au apelat la sprijinul Fondului Monetar Internaţional (FMI), au dat semne că întâmpină probleme în a implementa reformele cerute de instituţia de credit internaţională.
La rândul ei, Ungaria încearcă să găsească un guvern capabil să implementeze reformele FMI.
Raportul Fondului a fost realizat pentru a sprijini o campanie a instituţiei, a Băncii Mondiale şi Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, de a convinge UE şi statele din Europa de Est să susţină o strategie anticriză regională. Strategia ar include, printre altele, şi un fond de salvare destinat regiunii.
Campania nu a avut însă succesul scontat din cauza opoziţiei atât a statelor din vest, cât şi a celor din estul Europei.
BCE şi statele din zona euro se opun relaxării condiţiilor de adoptare a euro.
FMI estimează că Europa emergentă, inclusiv Turcia, trebuie să refinanţeze o datorie externă scadentă în 2009 de 413 miliarde dolari şi să acopere un deficit de cont curent de 84 miliarde dolari.
Instituţia anticipează, totodată, o comprimare de 2,5% a economiei din regiune în acest an
Raportul menţionează că nevoia de finanţare a regiunii din fondurile instituţiilor internaţionale, ale UE şi guvernelor se va cifra la 123 miliarde dolari în acest an şi la 63 miliarde dolari în 2010.
O parte a finanţări ar putea fi acoperită de FMI, însă o sumă de până la 105 miliarde dolari va trebui atrasă din alte surse, inclusiv UE.