"Faţă de ce avem stabilit prin Legea 19/2001 nu se va întâmpla nimic până în 2014", a declarat Marian Sârbu.
Ministrul a adăugat că "orice guvern responsabil nu-şi poate face astfel de planuri decât pe termen mediu şi mic" şi că vârsta de pensionare trebuie stabilită cu mult timp înainte, astfel încât fiecare persoană să ştie din timp care va fi vârsta la care se va pensiona.
Marian Sârbu a susţinut că Guvernul britanic a făcut o propunere ca, până în 2044, vârsta de pensionare a bărbaţilor să ajungă la 68 de ani, dar că "astfel de lucruri nu sunt valabile pentru România".
În ceea ce priveşte o lege unică de pensionare, Sârbu a spus că nu au început discuţii în acest sens, specialiştii axându-se, deocamdată, pe legea unică de salarizare în sistemul bugetar, întrucât o lege unică privind pensionarea ar fi dependentă de cea privind salarizarea unică.
Banca Mondială (BM) recomandă Guvernului să ridice vârsta minimă de pensionare peste pragul de 70 de ani până în 2050 şi să menţină contribuţiile la niveluri care corespund vârstei actuale de pensionare pentru a reface echilibrul fiscal în sistemul de pensii, care va înregistra deficite uriaşe.
Potrivit estimărilor instituţiei financiare internaţionale, deficitul din sistemul de pensii în România va depăşi 5% din Produsul Intern Brut (PIB) până în 2020, va urma un trend ascendent în următoarele trei decenii după care se va reduce, până în 2050, la 6,2% din PIB, reiese dintr-un studiu al BM.
Deficitele vor fi generate de ritmul de îmbătrânire al populaţiei, precum şi de pensiile "generoase" stipulate în sistemul actual - în special în urma majorărilor recente ale pensiilor - şi de costurile tranziţiei unei părţi din contribuţiile de la Pilonul I (pensii asigurate prin sistemul public administrat de stat, finanţate din bugetul de asigurări sociale) către Pilonul II (pensii asigurate prin contribuţii obligatorii la fonduri de pensii administrate privat).
Îmbătrânirea populaţiei va reduce numărul contributorilor în relaţie cu numărul benefiacilor, astfel încât, până în 2050, numărul de beneficiari va fi foarte apropiat de numărul de contributori.
Experţii BM au calculat că, până în 2050, raportul dintre populaţia cu o vârstă de peste 65 de ani şi populaţia cu vârste cuprinse între 20-64 de ani va creşte la 56,6%, faţă de 23,6% în 2005.
Îmbătrânirea populaţiei va reduce numărul contributorilor în relaţie cu numărul beneficiarilor, astfel încât până în 2050 numărul de beneficiari se va fi apropiat mult de numărul de contributori. Vârsta minimă de pensionare mai redusă pentru femei, coroborată cu durata mai lungă de viaţă a acestora, majorează semnificativ costul beneficiilor încasate în relaţie cu contribuţiile
BM mai recomandă, ca alte opţiuni disponibile pentru reducerea dezechilibrului fiscal, scăderea beneficiilor la pensionare pe Pilonul I, indexări mai reduse ale pensiilor sau orice combinaţie a acestor două metode.