Geoană a afirmat că anul 2009 ar trebui să reprezinte momentul încetării prezenţei militarilor români în Irak.
"Trupele noastre în Irak şi-au epuizat utilitatea strategică şi politică", a adăugat preşedintele Senatului.
Geoană a mai afirmat că aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică "a închis drumul de secole al revenirii României la matca democraţiei occidentale".
El a adresat, în numele parlamentarilor, mulţumiri preşedinţilor României care au făcut posibilă aderarea la NATO, senatorii şi deputaţii prezenţi în plenul reunit aplaudând la acest moment.
Preşedintele Senatului a evocat memoria militarilor români căzuţi la datorie în teatre de operaţiuni aflate sub comanda NATO, parlamentarii din plen păstrând cu acest prilej un scurt moment de reculegere.
România participă începând din 2003 cu efective militare la procesul de reconstrucţie şi stabilizare din Irak.
Până la data de 31 decembrie 2008 efectivele militare româneşti s-au aflat în Irak în cadrul forţei multinaţionale sub comandă unificată care a acţionat cu acordul guvernului irakian şi pe baza unui mandat ONU.
Pe parcursul anului 2008, 16 dintre cele 22 de state care constituiau forţa multinaţională şi-au predat responsabilităţile către forţele de securitate irakiene retrăgându-se.
După 1 ianuarie 2009, la solicitarea autorităţilor irakiene în Irak au rămas forţele României alături de cele ale SUA, Marii Britanii, Australiei, Estoniei şi El Salvador precum şi o structură NATO implicată în activităţi de instruire.
Prin hotărârea CSAT din 19 decembrie 2008 s-a aprobat continuarea participării României cu forţe în Irak după 31 decembrie. În urma negocierilor bilaterale româno-irakiene a rezultat Memorandumul de înţelegere semnat la 26 ianuarie ale cărui prevederi vor fi implementat de un comitet mixt româno-irakian.