Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video"Măsurile care prevăd reduceri ale unor cheltuieli şi creşteri de venituri bugetare, conform politicii deja anunţate de Guvern, vor fi luate gradual pe o perioadă cuprinsă între 3-6 ani, pe baza unui plan strategic cu măsuri clare de ajustări graduale ale economiei", au declarat, duminică, agenţiei MEDIAFAX, surse guvernamentale, la finalul discuţiilor dintre premierul Emil Boc şi miniştri pe tema împrumutului.
Guvernul nu va dispune, în urma negocierilor cu FMI şi CE, reducerea salariilor de bază şi a pensiilor, aşa cum s-a întâmplat în Letonia şi Ungaria, şi nici măsuri împotriva sistemului de protecţie a familiilor cu venituri reduse.
"Salariile de bază nu includ însă şi sporuri salariale, o parte urmând să fie eliminate", au arătat sursele.
În urma discuţiilor din Guvern, Ministerele Educaţiei, Muncii, Sănătăţii, Agriculturii, Transporturilor şi Finanţelor au primit mandate de negociere cu Comisia Europeană, în vederea accesării împrumutului.
România va trimite Fondului Monetar Internaţional, după finalizarea negocierilor de la Bucureşti, o scrisoare de intenţie pentru încheierea unui acord de tip stand-by pe o perioadă de doi ani, cu o scadenţă de cinci ani pentru rambursarea împrumutului.
Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat, sâmbătă, la Craiova, referindu-se la negocierile cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene, că "suma despre care s-a discutat este de vreo 19 miliarde de euro", din care doar patru miliarde de euro vor sprijini activităţi guvernamentale, restul având rol de rezervă.
Surse guvernamentale au declarat, vineri, agenţiei MEDIAFAX, că România ar urma să primească din partea Comisiei Europene 4 miliarde de euro în cadrul pachetului financiar negociat în acest zile, care totalizează 19 miliarde de euro, 13 miliarde de euro (echivalentul a 12 miliarde DST) provenind de la FMI.
"Aceste 4 miliarde de euro vor proveni din facilitatea de asistenţă pe termen mediu, al cărei plafon s-a dublat potrivit unei înţelegeri în cadrul Consiliului European. Practic, nu este vorba de bani propriu-zişi, ca în cazul fondurilor structurale, ci despre obligaţiuni emise cu garanţie comunitară pe piaţa de capital", au explicat sursele citate.
Aceleaşi surse au afirmat că, sub rezerva modificărilor ce ar putea apărarea până la încheierea procesului de evaluare, suma totală ar fi de 19 miliarde de euro, dintre care 13 de la FMI, 4 de la CE, 1 miliard de la BEI şi 1 miliard de la Banca Mondială.
