Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoDeputatul PNLTudor Chiuariu, care a fost mandatat de liberali să redacteze sesizarea către CCR, a declarat, pentru MEDIAFAX, că PNL depune contestaţia la Curte imediat după ce preşedinţii celor două Camere vor semna intrarea în vigoare a Legii de modificare a Statutului funcţionarilor publici adoptată de Cameră, marţi.
El a explicat că nu se pot depune contestaţii la legi decât după împlinirea acestei formalităţi, prevăzută în procesul legislativ, dar a susţinut că legea nu va fi semnată mai devreme de luni-marţi, pe motiv că Roberta Anastase a uitat să anunţe în plen că actul normativ a fost adoptat.
"Doamna preşedinte Roberta Anastase a uitat să spună în plen, copleşită fiind de situaţie, că proiectul legislativ a fost adoptat de plen, ca urmare a exprimării votului final. Astfel, nu poate semna legea decât după ce anunţă în plen intrarea ei în vigoare", a spus Chiuariu.
La rândul său, Roberta Anastase a infirmat cele spuse de liberal, menţionând că va semna actul normativ imediat după ce curge termenul în care va fi contestat.
"Cred că liberalii sunt destul de stresaţi de congres şi de aceea au un comportament care se manifestă prin absenţa de la lucrări, invocând diverse pretexte şi acţiuni politice, şi încercând să-şi facă imagine publică. Voi semna legea şi se va anunţa că a fost depusă la Secretariatul General, luni, în plen, pentru curgerea termenului în care poate fi contestată", a spus Anastase.
Liberalii au formulat către CCR sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul Funcţionarilor Publici, adoptată de Camera Deputaţilor în calitate de cameră decizională pe data de 17 martie, în temeiul art. 146 din Constituţia României şi al art. 15 alin 2 din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată.
Conform textului sesizării, deputaţii PNL contestă faptul că prin modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul Funcţionarilor Publici, la articolul I, se elimină din categoria funcţiilor publice de conducere "funcţiile de director executiv, respectiv director executiv adjunct din cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale".
Ei sunt nemulţumiţi că prin aliniatul 1 al art. II, "toate structurile de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, care nu sunt descentralizate administrativ și financiar și sunt subordonate ministerelor și celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, fiind prevăzute în cuprinsul actelor normative în vigoare care le reglementează organizarea și funcționarea", devin servicii publice deconcentrate ale unităţilor administrativ-teritoriale, dar şi că prin art. III "se desfiinţează o categorie nedefinită de funcţii publice: funcţiile publice, funcţiile publice specifice, precum şi posturile încadrate în regim contractual care conferă calitatea de ordonator de credite cu excepţia funcţiilor publice cu statut special şi funcţiilor publice de prefect", iar în locul acestora "se înfiinţează funcţia de director coordonator al serviciului public deconcentrat din cadrul ministerelor şi al celorlalte organe ale administraţiei publice centrale".
Deputaţii PNL au adus critici de neconstituționalitate extrinsecă, precum încălcarea art.61 alin.2 din Constituţia României şi decizia Curţii din 20 octombrie 2008, potrivit căriea, "în dezbaterea unei iniţiative legislative, Camerele au un drept propriu de decizie asupra acesteia, atât timp cât ambele Camere ale Parlamentului au dezbătut şi s-au exprimat cu privire la acelaşi conţinut şi formă ale iniţiativei legislative", invocând faptul că deputaţii au modificat sfera de aplicare stabilită de prima Cameră sesizată.
"Senatul a modificat statutul juridic al conducătorilor serviciilor publice deconcentrate, transformați din funcţionari publici în personal angajat pe baza unui contract de management, fără a fi luată în discuţie desfiinţarea efectivă a unor funcţii publice, la nivel central sau local. Camera Deputaţilor a menţinut această modificare, introducând însă o prevedere ce depăşeşte cu mult sfera de aplicare stabilită de prima cameră sesizată" se arată în sesizarea PNL.
Liberalii susţin că, prin aceste modificări, unei "largi categorii de funcţii publice din administraţia publică centrală şi locală i se substituie o categorie restrânsă, alcătuită exclusiv din coordonatorii serviciilor publice deconcentrate". Având în vedere atât caracterul imprecis al normei, precum şi regimul juridic ambiguu al funcţiilor nou înfiinţate, deputaţii PNL consideră că "respectarea principiului bicameralismului consacrat art.61 din Constituţie necesită analiza prevederilor nou introduse şi de către Senatul României, camera de reflecţie".
În ceea ce priveşte încălcarea art. 76 alin. (3) din Constituție, liberalii susţin că potrivit acestui articol, la cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, "Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere".
"Or, în cazul de față nu a fost aprobată o asemenea procedură de urgență de BP al Camerei, așa cum prevede Regulamentul său. Potrivit stenogramei ședinței BP din data de 11 martie 2009, solicitarea inițiatorilor privind adoptarea proiectului de lege în procedură de urgență nu a fost aprobată. Cu toate acestea, ordinea de zi a Camerei Deputaților din data de 17 martie avea înscris la poziția a treia, în procedură de urgență, proiectul de lege în cauză", au precizat liberalii.
Ei au menţionat că actuala majoritate a încălcat şi prevederile art. 69 din Regulamentul Camerei, conform căruia "raportul comisiei sesizate în fond va fi imprimat şi difuzat deputaţilor cu cel puţin 3 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative, în plenul Camerei Deputaţilor, în cazul proiectelor de legi şi al propunerilor legislative pentru care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, şi cu cel puţin 5 zile în cazul celor pentru care Camera Deputaţilor este Cameră decizională".
PNL a mai invocat la acest capitol şi faptul că Secretarul General al Camerei, Gheorghe Barbu, a informat deputații prin sms transmis în 16 martie la 22,26 că ordinea de zi a Camerei Deputaților aprobată se află pe pagina de internet a instituției și distribuită la casetă împreună cu raportul propunerii legislative atacate, dar şi că . Mai mult, Raportul suplimentar al comisiei sesizate în fond a fost întocmit și transmis pe data de 17 martie 2009, ziua adoptării proiectului de lege în plen.
La capitolul critici de constituționalitate intrinsecă, liberali au invocat faptul că Legea adoptată de Cameră încalcă art. 11 din Constituţie, şi încalcă exigenţele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului privind accesibilitatea si previzibilitatea normei juridice, principiul "securităţii rapoartelor juridice".
Pe de altă parte, PNL susţine că Legea încalcă Constituţia pentru că încredinţează, în fapt, "persoanei care ocupă funcţia de coordonator al acelui serviciu public, o funcţie publică cu nerespectarea imperativului de fidelitate stabilit de art. 54 alin. 1 Constituţia României. Răspunderea va fi una contractuală, și nu legală, așa cum prevede Constituția".
"Concomitent, se încalcă și art. 120 alin. 1 din Constituție, întrucât deconcentrarea unui serviciu public nu presupune preluarea conducerii acestuia de către o persoană privată, serviciul public fiind supus regimului juridic de drept public. Per a contrario, a susţine că activitatea de conducere a unui serviciu public deconcentrat nu este o funcţie publică, echivalează cu transferul acelei activităţi din sfera dreptului public în cea a dreptului privat, situaţie care nu poate fi concepută în cadrul constituţional actual", se mai arată în finalul contestaţiei.
Plenul Camerei Deputaţilor a aprobat, marţi, modificarea Statutului funcţionarilor publici în sensul numirii politice a conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi înfiinţarea funcţiei de director coordonator la nivelul instituţiilor judeţene deconcentrate.
Propunerea legislativă a fost adoptată cu majoritate de voturi, în favoarea actul normativ exprimându-şi votul 172 de deputaţi aparţinând PDL şi PSD.
Deputaţii PNL nu şi-au exprimat votul privind această lege, ca urmare a disputelor pe procedură avute cu conducerea Camerei în privinţa procedurii de vot.
Deputaţii PNL şi UDMR au părăsit, marţi, lucrările Camerei Deputaţilor, apreciind că dezbaterea în plen a proiectului de modificare a Legii 188/99 privind Statutul funcţionarilor publici are loc fără respectarea prevederilor Regulamentului, dar s-au întors în plen la votul final, refuzând însă să voteze.
Şi UDMR a anunţat că va susţine sesizarea Curţii Constituţionale în cazul acestei legi.
