Cercetarea ştiinţifică pe minor sau persoana lipsită de discernământ, introdusă în noul Cod civil

Articolul 71 din noul Cod civil stabileşte că: "Intervenţiile în scop de cercetare ştiinţifică asupra unui minor sau asupra unei persoane lipsite de discernământ din cauza unui handicap, unei tulburări mintale grave sau dintr-un alt motiv se pot efectua, în condiţiile legii, numai cu consimţământul reprezentantului, al ocrotitorului său legal sau, după caz, al mandatarului ori curatorului. Refuzul minorului sau al persoanei lipsite de discernământ împiedică efectuarea acestor operaţii".

Această prevedere dă drept minorului sau unei persoane lipsite de discernământ să ia o decizie în cazul efectuării acestor operaţii. Totodată, potrivit acestui articol, un minor sănătos, dacă are consimţământul ocrotitorului său legal, poate fi obiectul unei intervenţiile în scop de cercetare ştiinţifică.

O altă problemă se referă la faptul că legea nu precizează clar cine stabileşte dacă sunt îndeplinite condiţiile efectuării intervenţiei, respectiv beneficiul asupra sănătăţii, riscul acesteia sau contribuţia la dezvoltarea ştiinţei medicale.

Apoi, articolul următor prevede că intervenţiile în scop de cercetare ştiinţifică pot fi efectuate numai dacă nu există o altă metodă cu efecte comparabile, dacă riscurile pentru persoana în cauză nu sunt disproporţionate în raport cu avantajele posibile ale cercetării şi dacă intervenţia este acceptabilă din punct de vedere ştiinţific şi al eticii medicale.

De asemenea, articolul 73 stipulează că intervenţiile în scop de cercetare ştiinţifică asupra unui minor sau a unei persoane lipsite de discernământ din cauza unui handicap mintal, unei tulburări mintale grave sau dintr-un alt motiv similar se pot efectua numai dacă "rezultatele previzibile sunt de natură fie să aducă un beneficiu real şi direct sănătăţii sale, fie să contribuie în mod semnificativ şi cu un risc minim pentru persoana în cauză, la dezvoltarea ştiinţei medicale".

Aceste prevederi reglementează intervenţiile în scop de cercetare ştiinţifică, dar nu exclus posibilitatea de a face experimente pe minor sau pe cel lipsit de discernământ în beneficiul ocrotitorului său legal.

Articolul 70 reglementează, de asemenea, diferit, în sensul că dă posibilitatea copilului care a împlinit 14 ani să poată consimţi singur la efectuarea intervenţiilor în scop terapeutic.

"Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani poate consimţi singur la efectuarea intervenţiilor în scop terapeutic. Cu toate acestea, este necesar şi consimţământul părinţilor sau, după caz, al ocrotitorului legal, precum şi autorizarea instanţei tutelare dacă intervenţia în scop terapeutic prezintă un risc serios pentru sănătatea minorului ori dacă aceasta ar putea avea efecte grave şi ireversibile", se arată în punctul 2 din acest articol.

Şi în acest caz, riscul operaţiei rămâne la latitudinea unei persoane neidentificate şi care poate fi aceeaşi cu cel care propune intervenţia, fără să fie specificat cine este autorizat să aprecieze gravitatea bolii.

Pe de altă parte, aceste prevederi vin în contradicţie cu Legea transplantului, care interzice cu desăvârşire prelevarea de organe sau ţesuturi de la minori sau persoane lipsite de discernământ.

Directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant, Victor Zota, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că este interzisă cu desăvârşire prelevarea de organe sau ţesuturi, cu excepţia celulelor stem hematopietice, de la minori în viaţă.

Parlamentarii au eliminat din proiectul de Cod civil prevederea că instanţa tutelară va putea autoriza efectuarea operaţiilor în scop de cercetare ştiinţifică dacă persoanele al căror consimţământ e cerut de lege sunt în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau refuză nejustificat să-şi dea acordul

Potrivit textului eliminat, miercuri, de membrii subcomisiei parlamentare care dezbate Codul civil şi Codul de procedură civilă, autorizarea ar fi urmat să se facă la cererea persoanei interesate.

Preşedintele subcomisiei, deputatul PDL Daniel Buda, a declarat că această prevedere a fost eliminată deoarece parlamentarii jurişti au considerat că aceasta nu este conformă cu preceptele morale ale societăţii româneşti.

"Nu putem accepta, în momentul de faţă, în România, să existe posibilitatea de a efectua cercetări, fie şi medicale, pe acele persoane care nu pot să îşi exprime consimţământul. Nu putem să lăsăm la dispoziţia altor instituţii, chiar la dispoziţia instanţei, o astfel de aprobare într-o astfel de direcţie", a afirmat el.

Pe de altă parte, Buda a spus că senatorii şi deputaţii din comisie vor elimina orice altă prevedere care este "dincolo de a putea fi acceptată de societate", deputatul argumentând că noul Cod civil va trebui să reflecte şi "o anumită stare, o anumită evoluţie a societăţii".

"Toate derapajele care vor fi întâlnite în Cod, deşi nu cred că vor fi foarte multe, le vom elimina fără niciun fel de problemă", a subliniat el.

Buda a declarat că se bucură foarte mult pentru faptul că în comisie "nu se discută absolut deloc din punct de vedere politic, ci este o discuţie eminamente din punct de vedere juridic".

Proiectul privind Codul civil a fost aprobat, miercurea trecută, de Guvern, după ce în urmă cu două săptămâni au fost avizate de către Executiv Codul penal, Codul de procedură penală şi Codul de procedură civilă.

Documentele sunt transmise Parlamentului, iar Guvernul intenţionează să îşi asume răspunderea în luna mai pentru aprobarea acestora.