Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoEl a precizat că prima dintre aceste inadvertenţe rezidă în faptul că, în cadrul Codului Penal, a fost constată reducerea pedepselor grave, ceea ce nu ar putea aduce, în opinia social-democraţilor şi conservatorilor, o modernizare a acestui cod, aşa cum au informat iniţiatorii.
Iordache a mai adus în discuţie faptul că o serie de infracţiuni cum sunt cele de incest sau prostituţie au fost dezincriminate şi a precizat că, prin amendamentele depuse la nivelul comisiei, deputaţii PSD-PC şi-au exprimat opinia că astfel de dezincriminări nu trebuie acceptate.
El a mai arătat că în Codul Penal nu a fost definită infracţiunea de înaltă trădare, iar PSD-PC consideră că aceasta trebuia precizată, întrucât există în Constituţie.
Iordache a mai arătat că în Codul Penal nu se regăseşte infracţiunea de răspândire de informaţii care aduc atingere siguranţei naţionale, el arătând că o astfel de infracţiune a existat în Codul Penal şi a fost abrogată de Monica Macovei în 2005. El a precizat că deputaţii PSD-PC consideră că o această infracţiune trebuie să se regăsească în Codul Penal.
El a precizat că în Codul Penal trebuie definită şi infracţiunea de cămătărie.
În ceea ce priveşte Codul de Procedură Penală, Iordache a arătat că au fost constatate o serie de ambiguităţi cum ar fi folosirea termenului de "suspect" în loc de "învinuit", "ascultare" în loc de "declaraţii" sau utilizarea termenilor "stingerea infracţiunii", "presupunere rezonabilă", "martor vulnerabil".
Iordache a spus, totodată, că în Codul de Procedură Penală s-a constat reducerea vârstei minorului de la 14 la 13 ani, el apreciind că este anormală această diminuare.
"Am constatat că durata mandatului de interceptare total ajunge până la un an, în condiţiile în care norma europeană este de patru luni, iar documentarea audio-video este de şase luni, în condiţiile în care norma europeană prevede că nu poate fi mai mare de 30 de zile", a mai spus Iordache, care a făcut apel la respectarea normelor europene.
La rândul său, vicepreşedintele Comisiei Juridice din Cameră, deputatul conservator Bogdan Ciucă, a precizat, referitor la Codul Civil şi la cel de Procedură Civilă, că ar trebui să existe o reglementare mai bună în ceea ce priveşte momentul în care un ziarist poate fi chemat în judecată, în condiţiile în care acesta are foarte puţine instrumente de apărare în această fază.
"Poate ar trebui să gândim ceva mai atent şi acea dispoziţie pe care judecătorul poate să o dea cu privire la datele pe care jurnaliştii le posedă, inclusiv în calculatorul personal sau de serviciu, şi care pot fi distruse prin decizia judecătorului", a spus Ciucă.
Ciucă a adus în discuţie şi contractul pre-marital, prevăzut de Codul Civil, precizând că reprezintă o instituţie nou creată, dar care este discutabilă din punct de vedere al realităţilor româneşti şi a poziţiei pe care o au românii faţă de instituţia căsătoriei.
