Noul Cod penal reduce limita de vârstă privind răspunderea penală a minorilor de la 14 la 13 ani

Precizările privind minoritatea sunt prevăzute în Titlul V din noul Cod penal.

"Aceste reglementări constituie unul dintre punctele centrale ale reformei propuse de proiectul noului Cod penal", se arată în expunerea de motive privind noile modificări.

Astfel, în primul rând, proiectul propune reducerea limitei de vârstă de la care este posibilă angajarea răspunderii penale a minorului de la 14 la 13 ani.

Modificarea propusă are la bază creşterea continuă în ultimii ani a numărului faptelor penale săvârşite de minori cu vârsta sub 14 ani, aceştia ajungând nu de puţine ori să comită fapte foarte grave sau să fie atraşi în activitatea grupurilor de criminalitate organizată tocmai pe considerentul că nu pot fi traşi la răspundere penală. Un alt motiv al modificării a avut la bază datele statistice privind expertizele efectuate cu privire la existenţa discernământului în cazul minorilor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 16 ani, potrivit cărora, în peste 90% dintre cazuri s-a stabilit existenţa acestui discernământ, ceea ce înseamnă că, de regulă, discernământul există anterior vârstei de 14 ani.

"Acest lucru este firesc, progresul tehnologic şi mediul social contemporan favorizând o maturizare mai rapidă a adolescenţilor în raport cu perioada de acum patru decenii", se arată în expunerea de motive a noului Cod penal.

Totodată, modificarea se înscrie într-o tendinţă generală în dreptul european al minorilor, căci limita de vârstă de la care minorul răspunde penal este de 10 ani în Franţa (art. 2 din Ordonanţa din 2 februarie 1945, modificată în 2002), Marea Britanie (art. 34 Crime and Disorder Act 1998) şi Elveţia (art. 3 din Legea din 20 iunie 2003, în vigoare de la 1 ianuarie 2007), de 12 ani în Grecia (art. 126 C. pen.) şi Olanda (art. 77b C. pen.), iar în Spania vârsta este stabilită în prezent la 14 ani, existând însă un proiect de lege aflat în curs de dezbatere parlamentară care prevede coborârea acestei vârste la 12 ani.

A doua modificare majoră adusă de proiect în această privinţă, este renunţarea completă la pedepsele aplicabile minorilor care răspund penal, în favoarea măsurilor educative.

Modelul care a inspirat reglementarea actuală este Legea Organică nr. 5/2000 privind reglementarea răspunderii penale a minorilor în Spania (modificată prin Legea Organică nr. 8/2006), dar s-au avut în vedere şi reglementări din dreptul francez (Ordonanţa din 2 februarie 1945 cu modificările ulterioare), dreptul german (Legea tribunalelor pentru minori din 1953 cu modificările ulterioare) şi dreptul austriac (Legea privind justiţia juvenilă din 1988).

Proiectul stabileşte ca regulă aplicarea în cazul minorilor a măsurilor educative neprivative de libertate - articolul 116 alin.(1) -, măsurile privative de libertate constituind excepţia şi fiind rezervate ipotezelor de infracţiuni grave sau de minori care au comis multiple infracţiuni - art. 116 alin.(2).

Proiectul privind Codul civil a fost aprobat, miercuri, de Guvern, după ce săptămâna trecută au fost avizate de către Executiv Codul penal, Codul de procedură penală şi Codul de procedură civilă.

Documentele sunt transmise Parlamentului, iar Guvernul intenţionează să îşi asume răspunderea în luna mai pentru aprobarea acestora.