ONG-uri din domeniul justiţiei dezaprobă pedepesele mici pentru corupţie din noul Cod penal

În proiectul noului Cod penal, limitele de pedeapsă scad pentru luarea de mită de la 3-12 ani, la 2-7 ani, iar pentru traficul de influenţă şi cumpărarea de influenţă, de la 2-10 ani, la 1-5 ani, se arată într-un comunicat al IJC.

"Ministerul justifică această decizie prin intenţia de a scădea pedepsele prevăzute de lege pentru toate infracţiunile şi prin faptul că instanţele de judecată aplică şi în prezent pedepse mici pentru faptele de corupţie. Această practică a instanţelor a fost criticată constant de Comisia Europeană şi de societatea civilă românească, deoarece pedepsele mici sau cele cu suspendare nu reprezintă sancţiuni care să descurajeze practicile corupte. Prin urmare, faptul că instanţele aplică pedepse mici în cazul infracţiunilor de corupţie impune o corijare a acestui aspect, nicidecum scăderea limitelor pedepselor legale. Este necesar ca legiuitorul să ridice limita minimă a pedepsei legale şi, eventual, să interzică aplicarea măsurilor de suspendare a executarii pedepsei pentru acest gen de infracţiuni", se arată în comunicatul ONG-urilor.

De asemenea, IJC apreciază că pedepsele mici antrenează, la rândul lor, termene de prescripţie mici, care vor duce la imposibilitatea de a finaliza dosarele penale în cauze complexe, asigurând impunitate pentru infractori.

Membrii IJC sunt Academia de Advocacy, Alianţa Civică, Asociaţia Societatea pentru Justiţie, Asociaţia 21 Decembrie, Blocul Naţional al Revoluţionarilor, Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Freedom House România, Grupul pentru Dialog Social, Sindicatul Naţional al Lucrătorilor din Penitenciare, Societatea Academică din România şi Societatea Timişoara.

Vineri, Cătălin Predoiu, în cadrul unei conferinţe de presă, a arătat că articolele din noul Cod penal care sancţionează infracţiunile de corupţie au fost elaborate "avându-se în vedere reglementarea acestor fapte în Codul penal în vigoare, dar şi dispoziţiile din Legea 78 din 2000 (Legea de organizare şi funcţionare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie - n.r), cu modificările şi completările ulterioare".

Predoiu a precizat că modificările aduse codurilor juridice s-au bazat pe părerea specialiştilor care au stabilit că infracţionalitatea se reprimă mai eficient prin prevenţie, depistare şi condamnare rapidă decât printr-un cuantum foarte ridicat al pedepselor.

Un subiect care a fost pe larg dezbătut în presa centrală a fost că prin aceste coduri se schimbă cuantumul pedepselor, criticându-se faptul că prin această coborâre a maximului pedepselor se încurajează infracţionalitatea.

"În general, specialiştii sunt de părere că infracţionalitatea se reprimă nu neapărat printr-un cuantum foarte ridicat al pedepselor, prin maxime foarte ridicate, ci se reprimă prin prevenţie, depistare şi prin condamnarea rapidă a celor care comit infracţiuni. Aceasta este practica europeană", a declarat Cătălin Predoiu.

Proiectul privind Codul civil a fost aprobat, miercuri, de Guvern, după ce săptămâna trecută au fost avizate de către Executiv Codul penal, Codul de procedură penală şi Codul de procedură civilă.

Documentele sunt transmise Parlamentului, iar Guvernul intenţionează să îşi asume răspunderea în luna mai pentru aprobarea acestora.