Jurnaliştii au reproşat ministrului Justiţiei că, în noul Cod civil, maschează o lege a presei

Jurnaliştii şi-ar arătat revolta faţă de prevederile din cartea I din proiectul de Cod civil, Titlul V - "Apărarea drepturilor personale nepatrimoniale".

"Se impune o procedură de ordonanţă prezidenţială; practic, suntem puşi la zid, să răspundem cu o viteză extraordinară, să aducem probe, la tribunal, că altfel, riscăm să decădem, să fim consideraţi că am refuzat publicarea unor drepturi la replică şi dreptul la rectificări, cu consecinţa unor sancţiuni penale, nu? " , a spus unul dintre jurnaliştii prezenţi la conferinţă

Articolul 264 privitor la Dreptul la replică stabileşte că orice persoană ale cărei drepturi sau interese legitime au fost lezate în mod direct prin prezentarea în presa scrisă sau audiovizuală a unor fapte neadevărate beneficiază de dreptul la replică.

De asemenea, o altă propunere din textul proiectului de Cod civil este cel care stabileşte procedura prin care o persoană care se simte lezată solicită un drept la replică.

"Instituţia de presă sesizată trebuie să informeze pe autorul răspunsului, în termen de cel mult două zile de la data primirii cererii de replică, despre data, ora şi emisiunea când se va publica ori difuza răspunsul sau, în cazul când se solicită intervenţia directă pe post, dacă va permite şi asigură efectuarea acesteia. Atunci când instituţia de presă refuză fie publicarea ori difuzarea replicii, fie intervenţia directă pe post, se vor comunica de îndată motivele acestui refuz", este unul dintre articolele care au creat reacţii vehemente.

"La ora aceasta, dumneavoastră aveţi o temere legată de posibilitatea de a se restrânge dreptul la liberă informare, şi dreptul dumneavoastră, de a practica profesia, ca urmare a unor acţiuni judiciare. Eu înţeleg această temere şi, în niciun caz, nu suntem pentru restrângerea acestor drepturi. De altfel, trebuie să ştiţi că, şi în prezent, textele legale, în vigoare, permit celor care se simt lezaţi în drepturile lor patrimoniale şi nepatrimoniale, să vă acţioneze în instanţă, pe dispoziţii care sunt în vigoare. Inclusiv, din Codul Civil al lui Cuza", a susţinut Cătălin Predoiu.

De asemenea, prevederile referitoare la acţiunea în justiţie au ridicat o serie de critici, pentru că noul Cod civil stabileşte că "dacă cel sesizat împiedică exercitarea acestor drepturi, refuză publicarea ori difuzarea sau nu o realizează în mod corect, persoana ce se consideră lezată se poate adresa instanţei judecătoreşti competente. Instanţa se va pronunţa de îndată pe baza probelor administrate, prin ordonanţă preşedinţială".

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a replicat că nu se încearcă introducerea mascată a unei legi a presei, ci că prevederile îşi propun să "reglementeze matur relaţia dintre presă şi subiectul de presă".

"Ceea ce se face prin acest proiect este să se grupeze, într-un anumit capitol distinct, o serie de drepturi fundamentale ale omului, aşa cum sunt reglementate şi în alte legi, şi în alte convenţii internaţionale, la care România este parte. Printre aceste drepturi este şi cel la propria imagine. Este un drept recunoscut. Şi, aceste prevederi nu aduc, în niciun fel, atingere dreptului la libera informare, prin reglementarea dreptului la propria imagine şi dreptul de a apăra această imagine. Nu trebuie să exagerăm şi să trecem dintr-o extremă în cealaltă, după părerea mea. Dacă dumneavoastră consideraţi că un anumit articol este întemeiat sau nu, este dreptul dumneavoastră. Puteţi formula observaţii, aveţi chiar un avantaj, pe care noi nu-l avem: să scrieţi ceea ce doriţi, în ziar, fără ca noi să putem răspunde. Sau chiar dacă răspundem, o putem face tardiv ", a răspuns ministrul criticilor.

Predoiu a arătat că aceste prevederi vor suferi modificări în Parlament şi că jurnaliştii sunt liberi să formuleze obiecţiuni şi amendamente.

Jurnaliştii au spus că aceste reglementări dau ocazia multor procese şi abuzuri de drept. Unii dintre jurnaliştii prezenţi au susţinut că au avut sute de procese şi că deşi le-au câştigat pe toate, s-au simţit hărţuiţi pentru că nu există o lege care să le apere drepturile, ca în alte profesii.

"Dacă există o altă opţiune de politică legislativă, ele exprimă o viziune, o concepţie legată de un subiect sau de altul, nu împiedică nimeni să înlocuiască această viziune sau această concepţie. Tocmai de aceea s-a convenit printr-un consens politic, să nu se treacă prin asumarea răspunderii, ci să intre în Parlament. Dacă aveţi propuneri de făcut, veţi găsi aici o uşă deschisă, Amendamentul dumneavoastră va ajunge în Parlament, vă garantez ", a mai spus Cătălin Predoiu, în finalul discuţiei.

Proiectul privind Codul civil a fost aprobat, miercuri, de Guvern, după ce săptămâna trecută au fost avizate de către Executiv Codul penal, Codul de procedură penală şi Codul de procedură civilă.

Documentele sunt transmise Parlamentului, iar Guvernul intenţionează să îşi asume răspunderea în luna mai pentru aprobarea acestora.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat la începutul şedinţei de guvern, că noul Cod civil va stabili, pe lângă dreptul la libertatea presei sau dreptul la replică, şi dreptul la repararea prejudiciului patrimonial şi nepatrimonial ca urmare a informaţiilor greşite apărute în mass-media.