"Depăşirea situaţiei de criză obligă România la un împrumut destul de substanţial, se vehiculează cifre cuprinse undeva între 15 şi 20 de miliarde de euro, care pot fi primite în principal din partea UE, cu condiţia unei asistenţe tehnice sau a unei monitorizări din partea FMI", a spus Văcăroiu.
El a precizat că "e indiscutabil că România are nevoie de asistenţă financiară externă".
"Nu se pune problema rezolvării acestei crize şi a situaţiei existente în România, fără a apela la împrumuturi externe, care vin pe relaţia cu UE, pentru toate ţările care sunt mai noi membre UE", a spus preşedintele Curţii de Conturi, precizând că pentru aceste state s-a impus acest tip de monitorizare privind utilizarea fondurilor, din partea FMI, el dând exemplul Ungariei, care a încheiat recent un astfel de acord.
Întrebat despre oportunitatea accesării unui împrumut extern, Văcăroiu a răspuns: "Dacă mă întrebaţi pe mine, personal, aş evita încheierea unui acord de împrumut pe modelul pe care îl cunoaştem, cu condiţionări severe, aş merge pe formula unui acord sub forma unei asistenţe tehnice, a unei monitorizări în relaţia directă FMI-UE, România".
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, în discursul rostit în faţa Parlamentului că în perioada următoare România va avea nevoie de un împrumut extern, iar acesta, potrivit reglementărilor europene, trebuie luat în parteneriat cu FMI.
El a explicat că nu este nevoie de acest credit pentru susţinerea bugetului de stat sau a datoriilor statului român, însă a menţionat că există un deficit de cont curent şi o datorie externă a sectorului privat, care, în acest an, este de 24 de miliarde de euro.
Băsescu a spus că împrumutul extern "ne va face mai rezistenţi" la o eventuală depreciere rapidă a situaţiei economice internaţionale.