Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video"Trebuie să-i înţelegeţi. Oamenii aceştia au fost păgubiţi de nişte bani. Trebuie să se repeadă asupra cuiva şi este foarte bine că se reped numai asupra mea. Ceilalţi nu au nicio vină. Vroiau să le dau banii. Eu le-am spus că nu am niciun ban şi că nu este vina mea că justiţia română nu a inculpat pe cine trebuia, dar asta este iarăşi un aspect care nu ţine de mine", a spus Vlas.
Faţă de cererile de amânare a judecării cauzei făcute de trei dintre inculpaţii din acest proces, Vlas a mai spus că solicitarea lor este una normală şi legală, astfel că aceştia au folosit-o. Ea a mai arătat că procesul durează din anul 2000 şi că este irelevant faptul că s-a mai dat un termen în plus.
Instanţa supremă a amânat, luni, judecarea dosarului FNI, după ce trei dintre inculpaţi au cerut termen pentru a-şi angaja avocaţi, judecătorii avertizând că, la termenul următor, indiferent de situaţia juridică a inculpaţilor, vor începe dezbaterile. Cei trei inculpaţi care nu au avut apărător sunt Gavril Bătrân, Ioan Diţă şi Mihaela Sima.
Iniţial, completul de judecată nu a fost de acord cu amânarea cauzei, pe motiv că cei trei au avut cinci luni la dispoziţie în care au ştiut despre termenul procesului şi în care îşi puteau angaja un apărător ales. După ce mai mulţi reprezentanţi ai unei asociaţii de păgubiţi au pus totuşi concluzii de amânare a cauzei, magistraţii au amânat procesul, până pe 13 aprilie, precizând că procesul se va amâna un singur termen şi că, la termenul următor, indiferent de situaţia juridică a inculpaţilor, dosarul va fi judecat.
Magistraţii le-au pus în vedere inculpaţilor să nu încerce tergiversarea cauzei, arătând că pentru îndeplinirea procedurii de citare pentru termenul de luni s-au cheltuit aproximativ 600.000 lei. Totodată, magistraţii au arătat că, pentru termenul din 13 aprilie, nu vor mai fi citate părţile civile care au fost citate corespunzător pentru termenul de luni, ci doar inculpaţii, părţile responsabile civilmente şi părţile civile constituite în asociaţie.
La termenul de luni au fost în sală toţi inculpaţii, mai puţin Popa Nicolae.
Păgubiţii FNI care au intrat în sediul instanţei supreme i-au reproşat Ioanei Maria Vlas că i-a lăsat fără bani şi au început să strige la ea, astfel că a fost dusă de jandarmi într-o altă încăpere, unde a stat până când instanţa a început discuţiile în acest dosar.
Sute de investitori au venit la termenul de luni al dosarului FNI, aceştia declarându-se nemulţumiţi de amânarea procesului şi de faptul că nu au fost lăsaţi să intre toţi în sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În iunie 2008, Curtea de Apel Bucureşti a condamnat-o pe Ioana Maria Vlas, fostul administrator al SOV Invest, la 10 ani de închisoare, pedeapsă scăzută de la 13 ani, la cât fusese condamnată de Tribunalul Bucureşti, pe motiv că aceasta a fost sinceră atât pe parcursul anchetei cât şi al procesului FNI şi pentru că s-a prezentat la instanţă chiar şi după punerea sa în libertate.
Ioana Maria Vlas a fost condamnată de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti pentru înşelăciune şi abuz în serviciu, timp de cinci ani având îngrădite anumite drepturi, după ce îşi ispăşeşete pedeapsa. Totodată, instanţa a constatat faptul că infracţiunea de fals pentru care a fost acuzată Vlas s-a prescris.
Mihaela Sima, fost director economic al SOV Invest, şi Marian Petrescu, fost preşedinte al SOV Invest, au fost condamnaţi de instanţa Curţii de Apel Bucureşti la patru ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, pentru înşelăciune, iar Andrei Marius, cenzor extern independent al SOV Invest, a fost achitat de infracţiunea de complicitate la înşelăciune, fiindu-i prescrisă infracţiunea de fals.
Gavril Bătrân, membru al Consiliului de Administraţie al SOV Invest, a fost condamnat la doi ani de detenţie pentru neglijenţă în serviciu, infracţiune ce a fost graţiată prin ultima lege dată în acest sens. De asemenea, Ştefan Boboc, fost preşedinte al CNVM, şi Cezara Bebis, comisar coordonator al Departamentului de reglementare a pieţei şi intermediere financiară din cadrul CNVM , au fost graţiaţi de pedepsele de trei ani de închisoare, iar în cazul lui Gheorghe Bucur s-a constatat prescrierea faptei de fals, fiind condamnat la trei ani şi trei luni de închisoare pentru complicitate la înşelăciune.
Nicolae Popa, fost director al grupului de firme Gelsor şi membru al Consiliului de Încredere al Sov Invest, a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru înşelăciune şi delapidare, infracţiunea de fals fiindu-i prescrisă.
În acest proces, Curtea de Apel Bucureşti a renunţat la audierea lui Sorin Ovidiu Vântu, întrucât acesta nu s-a prezentat în faţa instanţei, în pofida citaţiilor de aducere cu mandat de la judecători, iar instanţa a epuizat mijloacele procedurale pentru a-l aduce la proces.
Cea care a cerut audierea lui Sorin Ovidiu Vântu a fost Ioana Maria Vlas, susţinând că omul de afaceri a fost scos de sub urmărire penală în rechizitoriul întocmit de Ministerul Public, deşi ar fi fost beneficiarul unor sume importante din fondul de investiţii. Vlas a mai susţinut că Vântu ar trebui să aibă cel puţin calitatea de instigator sau de complice.
Procurorii au contestat la instanţa supremă decizia Curţii de Apel Bucureşti în dosarul FNI.
Între timp, Tribunalul Bucureşti a declarat valabil contractul de fidejusiune/cauţiune încheiat în 6 decembrie 1999 între CEC, SOV Invest şi FNI. Instanţa a obligat persoanele condamnate şi firmele din acest dosar la plata de despăgubiri către 130.798 de investitori FNI, dar nu a acordat şi daunele morale cerute.
AVAS a plătit până în prezent suma totală de 242,4 milioane lei, achitând cererile a 10.742 de creditori FNI, respectiv 45,85% din totalul solicitărilor de despăgubiri depuse, conform datelor instituţiei, remise în februarie. Valoarea iniţială a despăgubirilor a fost de 149,86 de milioane de lei. Suma se actualizează la data plăţii cu indicele inflaţiei lunare faţă de 24 mai 2000.
