Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoPreşedintele Alianţei Sed Lex, Vasile Marica, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că sistemul bugetar are 1.450.000 de salariaţi din care în administraţia publică 175.000 de salariaţi (funcţionari publici, personal contractual, poliţia comunitară), contrazicând astfel declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu.
În perioada 2005-2008, au fost făcute angajări pe posturi vacante, deoarece aproximativ 45.000 de salariaţi din sistemul bugetar (învăţământ, armată, poliţie, administraţie, judecătorii) au ieşit la pensie, 72.000 au plecat din sistemul bugetar în alte sectoare de activitate sau au plecat din ţară. Cei pensionaţi plus cei care au părăsit sistemul bugetar, din cauza salarizării, reprezintă aproximativ 117.000 de salariaţi bugetari, a explicat Marica.
În perioada 2005-2008, a fost înfiinţată Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură de către Gheorghe Flutur cu un număr de 5.300 angajaţi la care se adaugă Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit cu 870 de salariaţi, în total 6.200 de funcţii noi în administraţie.
"În concluzie, pentru rigurozitate, îl informăm pe domnul preşedinte, că au fost create aproximativ 6.200 de funcţii noi în administraţie, iar celelalte până la 160.000 cât a declarat dânsul, sunt funcţii vacantate din cauza pensionării şi a plecării salariaţilor, pentru care s-au făcut angajări noi, precum şi 36.800 de funcţii noi create în alte domenii: poliţie, sănătate, învăţământ, cercetare. De asemenea au fost scoase de la finanţare prin legea bugetului şi îngheţate aproximativ 145.000 de posturi din domeniul bugetar, ceea ce înseamnă că unele instituţii bugetare sunt subdimensionate", a subliniat liderul "Sed Lex".
Alianţa Sed Lex solicită preşedintelui Traian Băsescu şi prim-ministrului Emil Boc "să nu mai vadă simplist deciziile pe care le iau şi mai mult, să nu mai spună jumătăţi de adevăr, fapt care este mai grav decât a spune o minciună (vezi campania electorală)".
Marica cere, de asemenea, Guvernului mai multă rigoare în declaraţiile publice, "astfel încât acestea să fie însoţite de cifre şi fundamentări caracteristice unei administraţii serioase".
Băsescu a apreciat, sâmbătă, că reforma statului este esenţială pentru acest Guvern şi pentru majoritatea parlamentară care îl susţine şi că, din acest motiv, l-a bucurat invitaţia de a participa la şedinţa de sâmbătă a Guvernului în care se discută exact problemele de descentralizare şi de reformare a instituţiilor statului.
"Vreau să ştiţi că nu cred nicio clipă în menţinerea unui aparat birocratic supradimensionat. Până la urmă, responsabilitatea cheltuirii banului public vine şi de aici. Sigur, avem obligaţia să găsim formula ca şi cetăţenii sau structurile societăţii civile care reprezintă birocraţia românească să fie convinse că reforma aparatului de stat trebuie făcută. V-aş spune că din 300.000 de locuri de muncă nou-create în ultimii ani, 160.000 sunt în aparatul de stat. Păi, asta e strigător la cer! Ne lăudăm cu creşterea numărului de locuri de muncă, dar noi pompăm bani de la buget în clientela politică. Asta s-a întâmplat în ultimii ani. Ori, reformarea aparatului de stat este obligatorie", a spus Băsescu.
Referitor la raportul Băncii Mondiale, Marica a spus că acesta se construieşte şi în funcţie de declaraţiile politicienilor, "şi dacă arată România ca o ţară care poate fi jumulită pentru că nu există nicio politică anticriză clară, ţările puternice nu vor ezita să o facă şi să adâncească prăpastia dintre noi şi ei".
La rândul său, liderul Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP), Sebastian Oprescu, afirmă că sunt nerealiste recomandările Băncii Mondiale (BM) în raportul privind limitarea sporurilor şi îngheţarea salariilor, precizând că salariul mediu net în funcţia publică este de 1.000 de lei, iar cele 15 sporuri ale funcţionarilor publici identificate de BM nu se acordă tuturor, ci doar unor categorii şi niciodată mai mult de două sau trei pentru fiecare categorie, potrivit unui comunicat al SNFP, remis, luni, MEDIAFAX.
Toate sporurile însumează, conform raportului, 35 la sută din salariul de bază, adică 350 de lei, dar statul interzice funcţionarilor publici să desfăşoare alte activităţi aducătoare de venit, singura sursa fiind salariul dat de instituţie, adică în medie 1.350 de lei inclusiv sporurile, precizează SNFP.
"Guvernul României foloseşte drept argument pentru tăierea sporurilor celor mulţi, sporuri care completează firav veniturile funcţionarilor publici, veniturile supărător de mari ale puţinilor şefi ale agenţiilor guvernamentale, precum şi raportul BM, care este nedrept în criticile aduse. 35 la sută, cât reprezintă suma sporurilor, se raportează la salariul de bază de 250 de euro şi nu de 2.500 de dolari sau euro, aşa cum greşit cred reprezentanţii Băncii Mondiale", informează SNFP.
În opinia SNFP, tăcerea Guvernului României demonstrează intenţia de a profita de Raportul Băncii Mondiale pentru diminuarea veniturilor celor care lucrează de mulţi ani buni în slujba statului.
SNFP solicită premierului Emil Boc să-şi respecte promisiunile făcute după întâlnirea cu reprezentanţii confederaţiilor sindicale cu privire la respectarea drepturilor legiferate prin legi organice, cum sunt Codul muncii, care prevede plata orelor suplimentare, statutul funcţionarilor publici, care prevede suplimentul postului şi suplimentul treptei de salarizare, statutul personalului diplomatic, care prevede sporul de limbă străină (de 10 la sută), care se acordă numai persoanelor care, pe lângă cele două limbi străine obligatorii pentru întreg personalul MAE, cunosc şi sunt obligaţi să folosească, limbi rare, precum chineza, japoneza, araba.
Banca Mondială a recomandat autorităţilor române ca, pe termen scurt, să limiteze creşterea salariilor la inflaţie, să îngheţe angajările şi să înceapă un plan multianual de eliminare a sporurilor, arătând că lipsa unei strategii salariale coerente a permis sindicatelor să aibă solicitări excesive.
Într-un raport realizat pentru autorităţile române, Banca Mondială arată că absenţa unei strategii coerente în domeniul salarizării din sectorul public a permis sindicatelor să aibă solicitări excesive, să existe compensaţii inechitabile şi a determinat apariţia unor distorsiuni pe piaţa muncii.
"Costurile cu personalul consumă o componentă importantă şi aflată în creştere din bugetul României. Cheltuielile agregate cu personalul au crescut cu 73% din 2005 până în 2007, în timp ce PIB a avansat cu doar 40% în aceeaşi perioadă. Majorarea cheltuielilor a fost determinată parţial de creşterea numărului dr posturi, în special în cadrul autorităţilor locale şi în aşa numitele sectoare speciale (poliţie, jandarmerie, pompieri), însă cea mai mare pondere în avans au avut-o majorările salariale importante", se arată în raportul BM.
Experţii instituţiei notează că sporurile au o pondere disproporţionată în valoarea finală a sumelor primte de angajaţii din sectorul public, peste nivelul din UE, şi afectează transparenţa. De asemenea, remunerarea experienţei nu este corelată cu performanţa, iar compensaţiile nu au la bază comparaţii cu sectorul privat.
Ca măsuri pe termen scurt, Banca Mondială recomandă limitarea creşterii salariilor cu nivelul inflaţiei, îngheţarea angajărilor şi înființarea unui birou care să coordoneze reforma administraţiei publice, şi în special a celei care vizează sistemul de compensaţii.
Instituţia recomandă, ca măsuri pe termen mediu, stabilirea unor limite ale costurilor angajaţilor publici, dezvoltarea unui plan multianual pentru eliminarea sporurilor şi creşterea salariului de bază ca pondere în compensaţia totală, implementarea unui sistem de gradare şi a unor expertize care să evalueze remuneraţiile primite de diverse categorii de angajaţi.
