Băsescu se adresează luni Parlamentului pe tema angajării unui credit extern

Şedinţa Camerelor reunite este programată să înceapă la ora 16.00.

Şeful statului a trimis, în 25 februarie, o scrisoare preşedinţilor celor două Camere, solicitând să adreseze Legislativului, în după-amiaza zilei de 9 martie, "un mesaj pe probleme actuale de politică internă", iar cererea sa a fost aprobată de Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului în 2 martie.

Aflat la Varşovia, la o întâlnire cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti, preşedintele Băsescu a anunţat că una dintre temele discursului său din Parlament va fi posibilitatea angajării de către România a unui credit extern pentru perioada de criză, şeful statului arătând că nu poţi să impui vremuri de austeritate dacă populaţia şi Parlamentul refuză.

"Va fi o opţiune a Parlamentului, a românilor, dacă ne punem o centură de siguranţă sau vom încerca să ne încadrăm în resursele pe care le avem. (...) Eu, în acest sens, mă voi adresa Parlamentului, luni. Sper să desprindem o abordare atât a Parlamentului, cât şi a populaţiei, pentru că nu poţi să impui vremuri de austeritate dacă populaţia refuză, dacă Parlamentul refuză", a spus Băsescu.

El a subliniat că, în funcţie de decizia Parlamentului şi a populaţiei, există şi posibilitatea limitării la resursele existente, care vor trebui cheltuite chibzuit.

"Vom putea să trecem decent perioada de criză, dacă aşa vom decide", a subliniat Băsescu.

Reacţiile politice la afirmaţiile lui Traian Băsescu au vizat oportunitatea unui credit extern. De asemenea, unii politicieni au pus problema dacă Parlamentul este abilitat să se pronunţe pe un astfel de subiect.

Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat că mesajul lui Traian Băsescu legat de posibilitatea angajării de către România a unui credit extern va fi primit în Parlament "cu politeţe", însă decizia aparţine Guvernului.

"Dacă preşedintele va dori să informeze Parlamentul cu privire la aceste subiecte, evident vom primi acest mesaj cu toată politeţea, cu tot respectul instituţional care se cuvine. Însă decizia nu e a Parlamentului", a spus Geoană.

În opinia preşedintelui PSD, este "absolut obligatorie" o discuţie "serioasă şi transparentă cu privire la trei subiecte".

"Trebuie să ştim clar care este necesarul de finanţare externă, ca să avem idee la ce ne angajăm, trebuie să ştim dacă e obligatoriu să avem o relaţie cu Fondul Monetar sau există şi alte soluţii alternative, dacă se ajunge la o relaţie cu FMI, trebuie să ştim care sunt condiţiile pe care acesta le-ar impune României, pentru că, dacă ne trezim cu o presiune insuportabilă pe zona socială, atunci trebuie să ne gândim de trei ori înainte să facem acest acord", a afirmat Mircea Geoană.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că Parlamentul se poate pronunţa prin vot asupra unui acord de împrumut extern în funcţie de profilul acestuia, menţionând ratificarea acordului cu BERD, şi că Executivul trebuie să vorbească de necesitatea acestei decizii.

"Apreciez intervenţia domnului preşedinte (Traian Băsescu- n.r.) şi faptul că poziţionează corect Parlamentul în ansamblul insitiuţiilor care au un cuvânt de spus cu privire la ceea ce înseamnă politica economică. Cu siguranţă zona executivă e cea care trebuie să vorbească despre necesitatea unei astfel de decizii (împrumut extern-n.r.) şi când spun Executiv mă refer deopotrivă şi la preşedinte şi la guvern, ca parte a puterii executive, aşa cum sunt prerogativele constituţionale", a susţinut Roberta Anastase.

Întrebată dacă Parlamentul poate da un vot prin care România să contracteze un împrumut extern, preşedintele Camerei a menţionat că Legislativul se poate pronunţa prin vot asupra acordului pentru împrumut, în funcţie de profilul acestuia.

"Am verificat acordurile şi până acum nu a fost trecut prin Parlament un acord cu FMI. Există în schimb acordul cu BERD, care a fost trecut prin Parlament. Deci în funcţie de profilul acestui acord, poate fi ratificat de Parlament. Dar cu siguranţă, ceea ce e important este ca şi cuvântul Parlamentului să fie luat în considerare într-o astfel de decizie", a apreciat Anastase.

Ea a conchis că "e firesc să existe o consultare" între partea executivă şi cea legislativă pe acest subiect.

La rândul său, vicepreşedintele Senatului Anca Boagiu (PDL) a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că este nevoie de un acord al Parlamentului privind accesarea de către România a unui credit extern, pentru că măsurile de reducere a deficitului înseamnă o serie de acţiuni care se răsfrâng asupra populaţiei.

Fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor, liberalul Bogdan Olteanu, a declarat, însă, că Parlamentul nu se poate pronunţa pe un mesaj politic al preşedintelui în vederea contractării unui împrumut extern, pentru care Executivul fie va elabora un proiect de lege, fie îşi va asuma răspunderea.

"Parlamentul nu se poate pronunţa prin vot la un mesaj al preşedintelui. Parlamentul nici nu votează, nici nu dezbate, doar îl ascultă pe preşedinte şi apoi pleacă. Preşedintele ne va transmite un mesaj, iar apoi Guvernul fie vine în Parlament cu un proiect de lege, fie îşi poate asuma răspunderea pe o declaraţie politică", a spus Bogdan Olteanu.

Olteanu a dat ca exemplu în cazul asumării răspunderii situaţia Guvernului Tăriceanu, care şi-a asumat răspundera în 2005 pe o declaraţie politică privind aderarea României la 1 ianuarie 2007 şi combaterea efectelor inundaţiilor.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor a mai spus că "politica privind împrumuturile externe aparţine Guvernului, şi nu Parlamentului", menţionând că în cazul în care se doreşte doar implicarea Parlamentului, "se încearcă pasarea răspunderii".

Preşedintele executiv al UDMR Laszlo Borbely a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că UDMR va sprijini contractarea unui eventual credit extern de către România, dar că decizia "nu este treaba Parlamentului, ci a Guvernului".

"Parlamentul n-are ce să spună, e treaba Guvernului contractarea de credite, iar dacă va fi un memorandum care trebuie aprobat de Parlament, sunt convins că va fi votat. Când eşti la ananghie, când ai probleme, trebuie să accesezi un credit, toate ţările din jur au făcut-o. Noi suntem mult întârziaţi cu programul anticriză şi cu creditul, suntem în stadiul negocierilor. Noi, reprezentanţii UDMR, vom sprijini contractarea de credit”, a declarat Borbely.

În opinia acestuia, va trebui ca reprezentanţii statului român să ia un credit de la Uniunea Europeană şi de la Fondul Monetar Internaţional, iar în principiu acest lucru s-a şi decis.

"Probabil vom lua o sumă mai mare de la UE şi mai mică la FMI, nu trebuie să ne legăm prea tare de FMI. Dar e bine să ai o relaţie cu FMI pentru unele garanţii suplimentare. Cât priveşte populaţia - fiecare trebuie să se descurce cum poate, iar statul să ţină un echilibru", a afirmat preşedintele executiv al UDMR.

Fostul şef al statului Ion Iliescu a criticat faptul că, înainte de a se adresa Parlamentului pe tema angajării unui credit extern, preşedintele Traian Băsescu nu s-a consultat cu instituţiile statului, cu partidele, cu societatea civilă şi a apreciat ca necesar un mandat clar pentru discuţiile cu FMI.

"Ar fi trebuit înainte de aşa ceva şi înainte de a veni cu un mesaj în Parlament, preşedintele ar fi făcut bine să fi iniţiat o consultare cu instituţiile statului, în primul rând, cu partidele în al doilea rând, cu societatea civilă, patronate ş.a.m.d., ca să vedem ce vrem. Cred că încă nu suntem pregătiţi, nu e simplu de prevăzut tot ce va urma, care vor fi consecinţele acestor valuri ale propagării crizei, apoi avem problemele noastre de reforme structurale care aşteaptă în ce priveşte economia naţională", a declarat Iliescu.

Ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea, a declarat, miercuri, că autorităţile române se află în discuţii de testare cu Comisia Europeană şi FMI pentru a vedea structura, volumul şi condiţionalităţile unui eventual împrumut. Oficialii FMI au expus delegaţiei române aflate la Washington o serie de condiţii avute în vedere pentru o eventuală finanţare, iar o decizie privind invitarea experţilor instituţiei financiare la Bucureşti pentru negocierea unui acord va fi luată doar după analiza acestora de către partea română.

Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat, sâmbătă, că, din informaţiile sale, săptămâna viitoare "va fi o prezenţă a FMI la Bucureşti", pentru discuţii "exploratorii, de tatonare", el exprimând temeri legate de faptul că România este "împinsă" către un acord cu Fondul Monetar.