Principalele recomandări transmise de Banca Mondială autorităţilor române

Principalele recomandări din raport:

- pe termen scurt, Guvernul ar trebui să limiteze creşterile salariale la nivelul inflaţiei, să îngheţe angajările şi să înfiinţeze un birou care să coordoneze reforma administraţiei publice, şi în special a celei care vizează sistemul de compensaţii acordate angajaţilor din sectorul public

- pe termen mediu, Guvernul ar trebui să stabililească limite ale costurilor angajaţilor publici, să dezvolte un plan multianual pentru eliminarea sporurilor şi să majoreze salariul de bază ca pondere în compensaţia totală, să implementeze un sistem de gradare şi unele expertize care să evalueze remuneraţiile primite de diverse categorii de angajaţi. BM a arătat că absenţa unei strategii coerente în domeniul salarizării din sectorul public a permis sindicatelor să aibă solicitări excesive, să existe compensaţii inechitabile şi a determinat apariţia unor distorsiuni pe piaţa muncii.

- adoptarea unor politici fiscale prudente, care să corecteze dezechilibrele actuale şi păstrarea deficitului sub control, şi care să fie sprijinite de programe de reformă pe termen mediu

- contunuarea procesului de modernizare şi simplificare a fiscalităţii

- majorarea unor taxe, precum cea pe viciu

- reluarea privatizării a companiilor de stat, inclusiv a celor de utilităţi, şi vânzarea surplusului de drepturi de emisie de dioxid de carbon, cu scopul de impulsionare a veniturilor la buget

- analiştii mai arată că încrederea în economie ar putea fi afectată negativ în cazul în care noul guvern nu va acţiona "agresiv" pentru sprijinirea politicii monetare şi îngustarea deficitelor bugetar şi de cont curent.

- pentru reducrea cheltuielilor la buget, analiştii instituţiei sugerează reconsiderarea majorărilor de pensii şi salarii, prioritizarea cheltuielilor de capital din acest an, revizuirea subvenţiilor acordate şi a cheltuielilor din sectoare cu costuri recurente.

- experţii Băncii Mondiale propun stabilirea unor reglementări clare de indexare a pensiilor, creşterea vârstei de pensionare, rezolvarea problemelor legate de competitivitatea forţei de muncă şi îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei proceselor de administrare şi supraveghere.

- Ministerul Finanţelor Publice trebuie să îşi asume un rol important în administrarea crizei, adică să îşi consolideze implicarea şi capacitatea de monitorizare şi evaluare a problemelor legate de stabilitate financiară.

- dacă situaţia economică se deteriorează şi mai mult ar putea fi nevoie de intensificarea procesului de protecţie socială. Principiul de bază al politicii sociale ar trebui să fie acela al protejării populaţiei, şi nu a industriilor, firmelor sau locurilor de muncă.

- referitor la politica socială, sunt propuse următoarele măsuri: consolidarea legăturilor dintre asistenţa socială, educaţie şi muncă, precum şi oferirea de asistenţă pentru persoanele sărace în vârstă, în special celor din zona rurală.

- Banca Mondială recomandă răspunderea la criza internaţională prin accentuarea programelor deja existente destinate protecţiei sociale, precum şi consolidarea incluziunii prin îmbunătăţirea accesului persoanelor sărace la beneficiile asistenţei sociale.

- în sectorul energetic: alinierea strategiei de dezvoltare a Electrica astfel încât să sprijine parteneriatele de tip public-privat destinate dezvoltării sectorului energetic, în locul înfiinţării Companiei Energetice Naţionale, care comportă "un risc ridicat".

- printre măsurile pe termen scurt ce sunt recomandate de BM în sectorul transporturilor se numără reducerea subvenţiilor pentru transportul feroviar de călători, crearea de locuri de muncă prin creşterea finanţării activităţilor de mentenanţă şi a celor de siguranţă în trafic, înfiinţarea Autorităţii Metropolitane pentru Transportul din Bucureşti, stabilizarea managementului din companiile de profil şi revizuirea contractelor prea scumpe din infrastructură, exemplu oferit de instituţie fiind acela al autostrăzii Braşov-Borş.

- măsurile pe termen mediu care ar trebui adoptate în sectorul transporturilor vizează creşterea productivităţii şi competitivităţii, reducerea şi eficientizarea cheltuielilor publice şi a costurilor legate de protecţia mediului. Banca Mondială notează că sunt posibile economii de până la 40% pentru sumele alocate construcţiei şi întreţinerii drumurilor şi că economii şi servicii mai bune ar putea fi obţinute, în cazul unor lucrări de mai mică amploare, prin achiziţii transparente şi descentralizate, un alt efect al unei asemena practici fiind evitarea corupţiei.

- la capitolul sănătate, pe termen mediu, autorităţile române ar trebui să implementeze strategia de reformare a spitalelor şi să îmbunătăţească autonomia acestora, una dintre direcţiile care ar putea fi avute în vedere referindu-se la înfiinţarea unor holdinguri spitaliceşti regionale, deciziile importante continuând însă să fie luate la nivel central. Analiştii notează că România nu a finalizat reforma din sănătate, iar în contextul crizei internaţionale obiectivele propuse comportă din ce în ce mai multe provocări.

- la capitolul agricultură şi siguranţă alimentară, Banca Mondială consideră că ar trebui revizuită creşterea plăţilor complementare din agricultură, care poate genera cheltuieli de până la 200 milioane euro în 2009, întrucât este discutabilă din punct de vedere fiscal

- Banca Mondială recomandă, totodată, îmbunătăţirea comunicării publice privind riscurile alimentare şi a activităţilor de monitorizare care să acopere toate stadiile de producţie, procesare şi distribuţie a alimentelor.