Năstase susţine, într-o scrisoare către Barroso, că este hărţuit politic prin intermediul DNA

"Vă informez că astăzi a avut loc prima «victorie» a justiţiei independente în România. M-am prezentat, în baza Rechizitoriului depus de Daniel Morar la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), pentru primul termen în dosarul care vizează finanţarea, cu pixuri şi brichete, a campaniei electorale din 2004, a PSD şi a mea", îi scrie Năstase lui Barroso.

El menţionează că pentru ca procesul să se desfăşoare cât mai "obiectiv", Daniel Morar a propus pentru audieri, în dosarul menţionat, 972 de martori.

"În condiţiile actuale, în care ICCJ nu poate stabili mai mult de un termen pe lună pentru un dosar şi respectiv, audierea a 10 martori pe şedinţă, acest proces ar urma să se desfăşoare pe o perioadă de circa 9 - 10 ani, perioadă care va depăşi, fără îndoială, durata mandatului actualei Comisii Europene ce monitorizează succesele "remarcabile" ale procurorilor lui Daniel Morar. Pe care istoria însă le va consemna. Pentru comparaţie, doresc să vă amintesc că în procesul de la Nürnberg au fost audiaţi 270 de martori. Diferenţa de la 270 la 970 dovedeşte, în cazul dosarului meu, seriozitatea, obiectivitatea, independenţa politică, neutralitatea, profesionalismul, preocuparea pentru egalitatea armelor în proces, egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii (în sensul că aproape fiecare cetăţean să aibă şansa de a depune mărturie în faţa instanţei, în acest dosar), dar, mai ales, preocuparea pentru adevăr", se arată în scrisoarea lui Năstase.

El menţionează că "această preocupare deosebită se manifestă tocmai în acest an dificil, în care şeful lui Daniel Morar, Traian Băsescu se chinuie cu greutăţile ţării şi încearcă, aşa cum ştie mai bine, să repare, ce mai poate, din inechităţile existente în sistemul judiciar".

"Pentru că am observat, cât de preocupată este Comisia Europeană de felul în care politicienii români se ascund în spatele imunităţii prevăzute de Constituţie, doresc să vă pun la dispoziţie un document, pe care l-am primit, prin care se solicita Preşedinţiei României - Comisiei speciale constituită conform art. 16 al. 2 din Legea 115/1999 republicată privind răspunderea ministerială, din noiembrie 2002, trimiterea în judecată a lui Traian Băsescu pentru acuzaţii grave de corupţie legate de un prejudiciu de 300.000.000 USD şi diverse alte fapte. În urma primirii acestui aviz, dosarul a fost trimis în instanţă, însă, după schimbarea de regim politic din 2004, instanţa a descoperit un viciu fundamental în acest dosar şi anume, faptul că dosarul fusese trimis nu sub semnătura şefului PNA (DNA), ci sub semnătura celui pe care îl lăsase la comandă şeful său, conform regulamentului", scrie Năstase.

El a daugă că, în aceste condiţii, "probabil Comisia Europeană s-ar fi aşteptat ca Daniel Morar, «Europeanul anului», care se jura presei «că dosarele penale nu se fac în funcţie de succesul sau insuccesul în alegeri», să semneze simplu, acoperind viciul formal şi retrimiţând dosarul în instanţă, pentru ca Traian Băsescu să poată să-şi rezolve elegant problemele cu justiţia".

"Ei bine, nu! Daniel Morar a chemat un grup de procurori din provincie, pe care i-a detaşat la Bucureşti, pentru a spăla acest dosar, prin intermediul a două expertize care o contraziceau pe cea iniţială, arătând că, în ciuda evidenţei, statul român nu a pierdut nimic pierzându-şi flota comercială, ci chiar a câştigat. Daniel Morar a asigurat disjungerea dosarului pentru Traian Băsescu, interpretând textul Constituţiei în propria viziune şi oferindu-i astfel imunitate absolută pentru fapte penale. În felul acesta, principiul din Constituţie «nimeni nu este mai presus de lege» a căpătat o reflectare erga omnes şi în practica politică. Regret că trebuie să vă scriu despre aceste lucruri, dar sper ca după patru ani, distinşii membri ai Comisiei Europene vor înţelege acţiunile de hărţuire politică împotriva mea, prin folosirea unui instrument politic - D.N.A.-ul lui Daniel Morar «reloaded»", mai scrie Năstase.

Adrian Năstase a declarat, la începutul lunii februarie, că va solicita Parlamentului să recomande trimiterea dosarelor sale în instanţă, întrucât consideră că acestea nu se bazează pe vinovăţie, ci pe o motivaţie politică.