"Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, în cauze recente, a constatat că, în anumite condiţii, sintagma «ţigan» poate îmbrăca forma unei discriminări, în sensul articolului 2 alineatul 1 şi articolului 15 din Ordonanaţa Guvernului 137/2000, republicată, în situaţia în care se utilizează cu scopul de a atinge demnitatea ori de a crea o atmosferă de intimidare, ostilă, degradantă, umilitoare sau ofensatoare. Similar, prin Hotărârea 384 din 22 aprilie 2008, Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării a constatat că utilizarea termenului de «rom» nu reprezintă o formă de discriminare indirectă faţă de comunitatea majoritară", se arată într-un comunicat de marţi al instituţiei.
Precizarea Consiliului vine în contextul dezbaterilor publice privind utilizarea sintagmelor "rom" şi "ţigan", CNCD formulând un apel la toţi formatorii de opinie să promoveze "dialogul intercultural, asigurarea imparţialităţii, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opozitie şi în mod special evitarea oricăror forme de discriminare".
Potrivit sursei citate, România a ratificat Convenţia-cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale prin Legea 33 din 29 aprilie 1995.
"Articolul 3 al Convenţiei-cadru consacră dreptul, pentru o persoană aparţinând unei minorităţi naţionale, de a alege în mod liber de a fi tratată sau nu ca atare. Posibilitatea de a se recunoaşte sau nu în denumirea adoptată pentru a desemna minoritatea constituie unul din aspectele esenţiale ale acestui drept", se arată în acest document.
"Colegiul director reiterează apelul său având în vedere recomandările instituţiilor internaţionale ca «în mod natural, atunci când se discută situaţia unui grup minoritar aparte, dorinţa acestei minorităţi cu privire la denominare trebuie privită ca un factor determinant»", mai spune CNCD.
Terminologia utilizată cu privire la minoritatea romilor a cunoscut modificări în plan naţional, la nivelul statelor membre şi în plan internaţional, la nivelul Consiului Europei, a Uniunii Europene, a Naţiunilor Unite sau a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, modificările survenite reprezentând rezultatul manifestării de voinţă a reprezentanţilor minorităţii în cauză, potrivit CNCD.
"Recentele iniţiative legislative privind schimbarea denumirii de «rom» au fost respinse de către Comisiile de specialitate şi de Parlamentul României, pe considerentul că acestea vin în contradicţie cu prevederile constituţionale care garantează egalitatea în drepturi pentru toţi cetăţenii României", se mai arată în comunicat.
În final, CNCD arată că instanţa Curţii Europeane a Drepturilor Omului a constatat în anumite condiţii că referirile exprese la anumite persoane, drept "ţigani" corelativ unor împrejurări asociate cu modul de viaţă, comportamentul social, caracterizarea psihologică, aplicarea unui anumit tratament ori refuzul acordării unor drepturi, precum şi remarci tendenţioase privind originea etnică, sunt esenţialmente discriminatorii în absenţa oricărei fundamentări.