" Avem de ales între reducerea ordonată a acestui deficit sau în reducerea lui de către piaţă în condiţiile actuale de tensiune şi neîncredere, cu consecinţe dramatice pentru cursul de schimb şi pentru creşterea economică", a spus Isărescu, cu ocazia decernării titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
Guvernatorul BNR a explicat că răspunsul României la efectele adverse ale crizei nu poate fi similar celui formulat de unele state europene sau celui din SUA, întrucât există câteva diferenţe între economia românească şi aceste ţări, care nu permit copierea pur şi simplu a pachetelor de măsuri dezvoltate acolo.
"În esenţă, este vorba despre faptul că economia românească are un deficit de cont curent mare, care indică dependenţa acesteia de finanţarea externă", a precizat Isărescu.
El consideră că promovarea unor politici economice coerente şi credibile ar putea evita producerea unei ajustări dezordonate (hard landing), chiar dacă derularea procesului de ajustare economică nu poate fi planificată cu precizie.
"Astfel, Guvernul ar trebui să evite o abordare emoţională a crizei sub presiunea sindicatelor şi patronatelor, care ar duce la adoptarea unor măsuri de stimulare a cererii interne, complicând aducerea deficitului de cont curent la un nivel sustenabil. Numai o concentrare a combinaţiei de politici macroeconomice pe procesul de ajustare a dezechilibrului extern (deficitul de cont curent) şi a celui intern (deficitul bugetar) poate duce la susţinerea unei aterizări line a economiei şi la ameliorarea percepţiei investitorilor străini", a mai spus guvernatorul BNR.