Senatul- între protejarea datelor din paşapoartele biometrice şi apariţia în document a cifrelor 666

Dezbaterile generale pe marginea proiectului de lege privind aprobarea OUG 207/2008 s-au concentrat pe capacitatea autorităţilor române de a proteja datele stocate de paşapoartele electronice şi pe existenţa numerelor "666" în aceste documente.

"Vreau să întreb despre faimosul număr de înscriere care a stârnit atâta emoţie în rândul anumitor cetăţeni. Există o prevedere obligatorie privind acest număr sau se poate, pe cale administrativă, proceda o anumită modificare?", a întrebat senatorul PSD Titus Corlăţean, în plenul Senatului.

La rândul său, senatorul UDMR, Gyorgy Frunda, a ridicat problema protejării datelor incluse în paşapoartele electronice.

"Aceste date biometrice din paşapoarte sunt elemente de indetificare pot fi folosite împotriva persoanelor respective? Nu ştiu dacă la nivelul României suntem pregătiţi pentru protejarea de folosire ilegală. Sunt întrebări foarte serioase la care nu avem răspuns. De ce ne grăbim să avem paşapoarte biometrice?", a spus Frunda.

Social-democratul Miron Mitrea a cerut respingerea proiectului de lege, susţinând că autorităţile române nu au capacitatea de a proteja caracterul secret al datelor incluse în aceste paşapoarte.

"Ştim care e capacitatea noastră de a secretiza aceste date. Să mai aşteptăm cu legea. Trebuie să mai aştepte, nu suntem pregătiţi, eu nu am fost convins astăzi, de aceea vă propun să votăm împotriva acestui proiect de lege, deocamdată", a afirmat senatorul PSD Miron Mitrea.

Varujan Vosganian a susţinut că orice superstiţie vine din lipsă de informare. "Opinia publică nu a fost deajuns informată. De aceea apare teama. Şi eu cred că ar trebui să mai cumpănim şi să facem o dezbatere", a arătat Varujan Vosganian.

Senatorul PNL Mircea Diaconu a afirmat că de vină sunt superstiţiile.

El a prezentat ca exemplu chiar numărul său de telefon, "6663366", afirmând că nu a păţit nimic rău.

"Iată-mă, sunt întreg şi sănătos. Este ridicol", a concluzionat Diaconu.

La rândul său, directorul Direcţiei juridice a Direcţiei Generale a Paşapoartelor, Marica Maroşan, a respins tezele susţinute de senatori, afirmând că ţara noastră trebuie să introducă aceste paşapoarte electronice, pentru a se conforma unei directive europene.

"Noi nu deţinem informaţii că ar exista acel «666». Eu în numerologie nu prea cred. Producătorul paşapoartelor e Imprimeria Naţională, noi nu facem decât să le personalizăm, nu mi-a spus nimeni că ar exista această cifră. Pentru cei care nu vor paşaport electronic, avem varianta alternativă - paşaportul simplu temporar, căruia i s-a prelungit valabilitatea de la şase la 12 luni", a declarat Marica Maroşan.

La finalul dezbaterilor, preşedintele Comisiei juridice, Toni Greblă, şi-a exprimat neîncrederea cu privire la un eventual consens al opiniei publice cu privire la aceste paşapoarte.

"Lipsa de informare în jurul acestui paşaport, numit pompos «biometric», a creat o aură de mister. În realitate, sunt două categorii – o fotografie şi amprenta de la 2 degete. Nu e nimic spectaculor, spectacular, acel număr 666 nu există. Nu este nimic deosebit, nimic periculos. Chiar dacă vom rediscuta proiectul în comisie, sunt convins că soluţia va fi aceeaşi. (…) Ei şi-au făcut convingerea că numărul 666 ar fi în paşaport şi nu ştiu ce rezultat am avea în urma dialogului cu aceşti oameni", a conchis Greblă.

Punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe Române referitor la paşapoartele biometrice, relaţia cu biserica greco-catolică şi situaţia bisericii româneşti din Valea Timocului sunt câteva dintre problemele care vor fi discutate în cadrul primei şedinţe, în 2009, a Sfântului Sinod, care începe miercuri.

Sinodul Mitropolitan al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului consideră că sistemul de supraveghere prin cipurile introduse în paşapoartele biometrice reprezintă un "atentat la libertatea şi intimitatea oamenilor", drepturi consfinţite nu numai de legile civile, ci şi de normele religioase.

Într-un comunicat de presă al Mitropoliei dat, joi, publicităţii, se arată că, oficial, semnalul a fost dat prin Hotărârea de Guvern nr. 557 din 26 aprilie 2006 privind introducerea paşapoartelor electronice, în care sunt stocate datele biometrice ale persoanei, adică imaginea facială, impresiunea digitală, precum şi alte elemente de identificare.

"Mai mult, deşi hotărârea îi priveşte pe toţi cetăţenii României, ea nu a fost precedată de o dezbatere publică, aşa cum s-ar fi cuvenit într-o ţară democratică", se arată în documentul citat.

Potrivit înalţilor ierarhi ai Sinodului Mitropoliei, pentru 1 ianuarie 2011 este programată introducerea noilor cărţi electronice de identitate cu cip, de forma şi dimensiunea "unei aşchiuţe", în care se stochează datele biometrice ale unei persoane.

"El poate fi implantat nu doar într-un act de identitate - buletin, paşaport, card comercial sau sanitar, ci şi în corpul uman, sub pielea palmei, a unui deget sau a cefei, iar conţinutul său poate fi citit de la distanţă şi de către oricine, cu ajutorul unui calculator sau a unui aparat de receptare anume construit. Nu există nicio lege naţională sau internaţională care să garanteze discreţia sau securitatea absolută a datelor înscrise în cip, acestea fiind, practic, la dispoziţia oricărui factor instituţional sau privat şi constituind un sistem de supraveghere a cetăţenilor pe toată durata vieţii lor şi chiar după moarte", au subliniat reprezentanţii Sinodului.

În opinia acestora, argumentul că acest sistem de supraveghere contribuie la identificarea şi urmărirea delicvenţilor "constituie o ofensă la adresa întregului popor român, care nu poate fi tratat ca o bandă de infractori".

Aceştia au făcut un apel către preşedintele Traian Băsescu, în calitate de garant al respectării Constituţiei, "să facă tot ceea ce îi stă în putinţă spre a-i asigura cetăţeanului român dreptul la libertate şi viaţă particulară, în consens cu principiile convieţuirii sociale".

Începând cu 31 decembrie 2008, România, că stat membru UE, poate emite paşapoarte electronice în conformitate cu Regulamentul nr. 2252/2004 al Consiliului Europei, privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documente de călătorie emise de statele membre.

Conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 94/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind punerea în circulaţie a paşapoartelor electronice, precum şi producerea altor documente de călătorie, personalizare a paşapoartelor electronice se realizează de către Centrul Naţional Unic de Personalizare a paşapoartelor Electronice, care funcţionează în structura Direcţiei Generale de Paşapoarte a M.A.I. Conform aceluiaşi act normativ, producerea blanchetelor (paşapoarte în alb) se realizează de către Compania Naţională "Imprimeria Naţională".