INTERVIU: Blaga: PDL nu a propus niciun om la Justiţie, sper ca nici PSD să nu facă presiuni

Vasile Blaga spune că pe listele PDL pentru alegerile europarlamentare se vor regăsi o parte dintre actualii europarlamentari, cei care şi-au dovedit eficienţa.

De asemenea, liderul PDL nu exclude posibilitatea unor schimburi de ministere cu PSD în timpul guvernării, deşi precizează că o asemenea prevedere nu este inclusă în protocolul coaliţiei.

În ceea ce priveşte colaborarea cu PNL, în cazul în care această formaţiune va avea o altă conducere după Congres, Vasile Blaga spune că totul este posibil şi că relaţia cu foştii parteneri de guvernare paote fi îmbunătăţită.

În calitate de ministru, Blaga anunţă ca prioritate programul de reabilitare termică a locuinţelor şi se declară "adeptul funcţionarului, lucrătorului, foarte bine plătit", cu condiţia ca acesta să-şi facă treaba.

Prezentăm integral interviul acordat agenţiei MEDIAFAX de Vasile Blaga:

Reporter: Domnule ministru Vasile Blaga, după două luni de mandat în noul Cabinet, cum evaluaţi rezultatele fostei guvernări? Ce a lăsat în urmă?

Vasile Blaga: Am făcut parte din prima parte a guvernării 2004-2008 şi pot să spun că a fost o perioadă bună. Am reuşit să ne îndeplinim obiectivul: intrarea în UE la 1 ianuarie 2007. Să nu uitaţi că am avut clauza de salvgardare, pe care cred că am gestionat-o foarte bine pe partea de Interne şi pe partea de Concurenţă, destul de bine şi pe Justiţie. Apoi s-a considerat necesar că trebuie schimbat macazul: îl suspendăm pe preşedinte, scoatem PD-ul de la guvernare.

A fost o perioadă de creştere economică susţinută, în jur de 8% an de an, dar, iată, pe final, datorită faptului că un guvern nu poate supravieţui cu 20% susţinere în nicio ţară, plăţile au fost făcute într-un mod aş spune iresposabil. Toate au culminat cu semestrul al doilea al anului trecut, când, ştiindu-se că încasările la buget sunt tot mai mici, s-au supraestimat veniturile cu 5 miliarde de lei, s-a ajuns să se încheie anul cu un deficit enorm, de 5,2%. A fost 4,7% în cash, dar, pe normele europene, cu Fondul Proprietatea cu tot, a fost 5,2%.

Tot ce s-a făcut bun în primii doi ani s-a continuat cât de cât în al treilea an, dar s-a stricat complet în al patrulea şi în special în al doilea semestru din acest an.

Rep: Criticaţi fostul partid de guvernământ. Dar PNL se pregăteşte de congres. Schimbarea eventuală a conducerii liberale poate să însemne o relaxare a relaţiilor dintre PDL şi PNL, o nouă apropiere dintre cele două partide?

V.B.: Aş vrea să fiu foarte clar. PDL şi eu personal am dorit să realizăm o coaliţie cu PNL. Eram mult mai apropiaţi ca programe economice şi sociale. Nu s-a vrut. S-a realizat astfel actuala coaliţie de guvernare, iar noi suntem un partid care ne ţinem cuvântul.

Avem experienţa guvernării în coaliţie. Nu este uşor, iar eu am recomandat la Braşov colegilor să fim atenţi când facem declaraţii despre colegii din coaliţie, pentru că la un moment dat nu se va mai şti cine a început. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să ne spunem punctul de vedere, dar o facem în coaliţie, în limitele Protocolului.

Dar nu ocolesc răspunsul la întrebare. Totul este posibil. Sunt oameni cu care am colaborat foarte bine în fostul guvern. Cred că acei liberali care au condus partidul şi au luat deciziile de la sfârşitul anului trecut vor plăti, până la urmă. Dar e treaba lor ce vor face în PNL, nu am căderea eu să le dau soluţii.

Cert este că sigur colaborarea dintre cele două partide se va putea îmbunătăţi.

Rep: Referitor la colaborarea cu PSD, filialele acestei formaţiuni au libertatea de a face majorităţi locale cu orice partid. Este posibil să daţi şi dumneavoastră în PDL dispoziţie pe aceeaşi temă: să se facă majorităţi locale cu oricine, dacă nu se va putea cu PSD?

V.B.: Nu. Şi am discutat acest lucru, pentru că nu mi se pare firesc să guvernezi la Bucureşti cu PDL şi în teritoriu cu altcineva. Sigur, e vorba de acolo unde scorul obţinut nu îţi permite să guvernezi singur, pentru că sunt astfel de situaţii şi în cazul PDL, şi în cazul PSD. Sunt judeţe unde putem guverna singuri: vă dau exemplul judeţelor Arad sau Alba. De partea cealaltă sunt astfel de situaţii sunt Vrancea sau Constanţa.

Eu cred că cinstit ar fi să ajungem la o astfel de soluţie prin care să guvernăm clar. Ar fi şi o poziţie care ar întări încrederea în cele două formaţiuni: să guvernăm peste tot în coaliţie.

Rep: Se mai pune problema unui pol de dreapta, unei formaţiuni puternice de dreapta, unei alianţe puternice de dreapta? Am văzut că sunt voci în partid care ar susţine o fuziune cu PNG. Sau în acest pol să aibă loc şi partidul condus de Ioan Talpeş.

V.B.: PDL este în acest moment de departe nu numai cel mai puternic partid de centru-dreapta din ţară, dar şi partidul cel mai bine reprezentat în Parlament.

Polul de dreapta? În PDL se regăsesc aproape toţi liberalii cu care noi am realizat Alianţa DA. Cei care nu au dorit-o sunt în majoritate de partea cealaltă. Noi nu o să facem presiuni asupra nimănui să fuzioneze cu noi, pentru că am trăit pe pielea noastră această experienţă în perioada 2000-20004.

Nu vom face presiuni asupra nimănui. Nu s-a spus şi nu se pune problema unei fuziuni între PDL şi PNG. Cel puţin eu nu am auzit de asta şi daţi-mi voie să să vă spun că sunt destul de bine informat în conducerea partidului de o astfel de posibilitate.

Avem o relaţie foarte bună cu partidul domnului Talpeş. Nu uitaţi că a fost al treilea partid care l-a susţinut la referendum pe preşedinte, la suspendarea sa, alături de PD şi PLD. Dar nici din partea domniilor lor nu am auzit de o asemenea ofertă (de fuziune – n.r.). Ori nu ar fi elegant ca un partid mai mare să facă o asemenea ofertă unui partid mai mic.

Rep: Anul acesta aveţi două alegeri naţionale. Dar cum se poate să guvernezi alături de un partid şi să te lupţi cu el?

V.B.: Ca şi în 15 februarie, când am câştigat aproape tot. Ei şi-au susţinut proprii candidaţi. Noi la fel. Am câştigat 5 primării din 6 adjudecate din primul tur. Suntem în alte 3 în competiţie şi sperăm să câştigăm 2 dintre ele, cel puţin. Dar probabil că le vom câştiga pe toate 3, chiar şi în fiefuri PSD-iste de nepătruns până acum, cum ar fi Oltul.

Rep: La europarlamentare, după ce Theodor Stolojan s-a retras în decembrie din funcţia de premier, mai poate fi el o variantă pentru a deschide lista la europarlamentare?

V.B.: Noi am avut o discuţie luni, în BPN, despre stabilirea unor criterii prin care să putem promova lista pentru PE. Propunerile pentru aceste criterii sunt în posesia membrilor BPN, urmând să adoptăm o poziţie oficială în BPN-ul de săptămâna viitoare.

Comisia formată pentru europarlamentare este formată din primii cinci membri în ierarhia PDL: preşedintele, prim-vicepreşedinţii, secretarul general şi vicepreşedintele Gheorghe Flutur. Dar vom aduce ca membri ai ei preşedinţii celor mai puternice organizaţii, cu rezultatelor cele mai bune la alegeri.

Cert este că pe lista pentru PE se vor regăsi colegi din toate cele 8 regiuni de dezvoltare. Aşa am procedat şi la celelalte alegeri europarlamentare.

Eu nu ştiu dacă domnul Stolojan va dori să candideze. Toate candidaturile vor fi analizate, vom face cercetări, ca să putem să şi vedem cum să construim această listă, inclusiv din punct de vedere al imaginii publice şi al încrederii. Pe listă sigur se vor regăsi o parte dintre actualii europarlamentari, cei care au confirmat şi şi-au dovedit valoarea în PE.

Rep: În fostul guvern al Alianţei s-au făcut permutări de ministere între cele două partide, exemplul fiind Apărarea. Este posibil în cei patru ani care urmează să se facă astfel de schimbări de ministere între cele două formaţiuni, PDL şi PSD?

V.B.: Nu am prevăzut acest lucru în protocolul de construire al actualei coaliţii, dar orice lucru este posibil. Între două partide pot avea loc astfel de discuţii. În fond, patru ani nu sunt puţini pentru o coaliţie. Astfel de lucruri se pot întâmpla, dar nu a fost luat în discuţie aşa ceva. De fapt, coaliţia guvernează de mai puţin de două luni.

Rep: Poate reveni Vasile Blaga la Interne?

V.B.: Eu sunt ministrul Dezvoltării Regionale şi doresc să performez în această funcţie. Ea mi-a fost încredinţată de Parlament, la propunerea coaliţiei şi în primul rând a partidului meu. Pot să vă asigur că voi depune toate eforturile ca treaba să meargă bine la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei.

Sigur, oricine are o nostalgie. Cred că nu am fost cel mai slab ministru de Interne, alţii zic altceva, dimpotrivă. Dar este un ministru la acest minister. Sper ca treburile să meargă foarte bine. De câte ori îmi cere sfatul, i-l voi da. Şi eu îmi doresc ca MAI, minister extrem de important, să meargă foarte bine, mai ales că Ministerul Dezvoltării Regionale conlucrează cu Ministerul Administraţiei şi Internelor.

O să fiu foarte atent şi eu la tot ceea ce va însemna derularea procesului de descentralizare, în care MAI va avea rolul determinant, în sensul impulsionării celorlalte ministere, pentru a-şi face treaba. (...) Dar legi de asemenea importanţă nu pot fi discutate decât cu opoziţia la masă, indiferent cât de tare sau de puţin este reprezentată în Parlament, pentru că, până la urmă, privesc întreaga administraţie naţională.

Rep: Veţi accepta la Justiţie secretar de stat numit politic de PSD?

V.B.: În protocol scrie clar că vom susţine ministru independent, ceea ce s-a şi întâmplat. Mai mult, noi am avut discuţii în acest sens, iar acestea sunt actuale, iată Raportul intermediar pe justiţie. Am discutat că ministrul independent va avea libertatea să îşi nominalizeze secretarii de stat.

Noi, PDL, nu i-am propus niciun om la Justiţie şi nici nu o vom face. Sper ca şi PSD să nu facă presiuni în acest sens. Nu ar fi un lucru bun.

Raportul de Justiţie este, de departe, cel mai dur pe care eu l-am văzut. Este mai dur decât cel din iulie. Se vorbeşte pentru prima dată de involuţii, de regrese. Ce semnal am mai da noi dacă din nou am politiza conducerea Ministerului Justiţiei? Cred că nu este un lucru bun şi nu o să susţinem acest lucru.

Rep: Luaţi în calcul varianta ca Traian Băsescu să nu mai candideze la toamnă la prezidenţiale, sau să candideze independent?

V.B: Nu. Nu cred că va exista nici cel mai mic motiv. PDL îl va susţine şi cred că vom şi performa la guvernare, astfel încât să nu creăm probleme din niciun punct de vedere. Nu a fost niciodată niciun secret că îl vom susţine. Sigur, dânsul va decide, dar repet: nu cred că îi vom crea probleme.

Rep: Care sunt iniţiativele legislative pe care le aveţi în vedere în perioada imediat următoare sau în acest an?

V.B.: M-aş referi în primul rând la tot ceea ce înseamnă programul de reabilitare termică a locuinţelor şi îl vedeţi deja în dezbatere publică de câteva zile. O să-mi permit să nu-l ţin chiar 30 de zile pentru că au fost foarte multe discuţii cu structurile asociative ale aleşilor locali (...). Ne referim în continuare la tot ceea ce înseamnă pachetul de legi ale locuirii, pe care l-am retras, toate cele trei legi, legea locuinţei, legea închirierii locuinţei şi legea organizării şi funcţionării condominiului şi asociaţiei de proprietari. Nu atât pentru că avizarea era greoaie (...), ci mai ales datorită foarte multor observaţii care ne vin din teritoriu, şi vin în fiecare zi, foarte multe pertinente. Şi vin şi din partea structurilor profesionale, şi din partea asociaţiilor aleşilor locali. Vom ţine cont de ele. Am luat decizia să promovăm o singură lege, în semestrul doi al acestui an. În continuare vom avea iniţiative legislative care vor ţine de urbanism şi amenajarea teritoriului, toate însă în semestrul doi, pentru că va trebui să avem în minister o gândire unitară din acest punct de vedere.

Rep.: Spuneaţi la ultima conferinţă de presă că aţi putea diminua cu 20% fondul de salarii şi cu 14% numărul de angajaţi din minister. Sunteţi încă în analiză, aţi finalizat?

V.B.: Prin aprobarea Hotărârii de Guvern de organizare a ministerului aţi văzut că deja numărul de direcţii şi direcţii generale l-am redus de la 33 la 26, iar posturile de conducere de la 87 la 70. Lucrul ăsta s-a şi făcut. Am făcut o analiză la nivelul conducerii ministerului şi într-adevăr putem reduce cu 14% cheltuielile cu personalul, la nivel de minister şi în instituţiile pe care noi le coordonăm. Vreau să vă spun un lucru foarte clar: eu sunt adeptul funcţionarului, lucrătorului, foarte bine plătit. Puteţi să verificaţi, peste tot unde am lucrat, şi la Intreprinderea Mecanică din Stei, şi la Prefectura Bihor, şi la Vamă, şi în Ministerul de Interne, oriunde am lucrat, şi întrebaţi colegii de acolo dacă au fost mulţumiţi de felul în care au fost plătiţi. Cu o singură condiţie: să-şi facă treaba.

Rep: Aţi anunţat că veţi lansa o campanie pentru programul ANL de construcţie de locuinţe prin credit ipotecar şi veţi cere autorităţilor să pună la dispoziţie cât mai multe terenuri. Vizaţi zone anume din ţară?

V.B.: Urmărind o dezvoltare echilibrată a tuturor regiunilor, totuşi eu sunt adeptul concurenţei. Aşa voi lucra şi pe programul de reabilitare termică a blocurilor, un program vechi, de şapte ani, cu rezultatele pe care le ştiţi. (...) Programul de care pomeniţi nu este unul social. Sigur că noi vom depune eforturi în a colabora cu administraţia publică locală pentru a pune în practică acest program. (...) Pe principiul primul venit, primul servit, vom derula şi acest program.

Rep: Ar putea intra acest program în concurenţă cu proiectele dezvoltatorilor privaţi?

V.B.: Nu. Noi în general ne adresăm tinerilor, ne adresăm chiriaşilor din casele evacuate, ne adresăm celor care au probleme sociale. Dorim să construim în special locuinţe la preţuri mai accesibile. M-am uitat, media la ANL în ultimii ani a fost cam de 500 de euro pe metru pătrat. Sigur, ea a fost atât de mică şi pentru că primăriile au pus la dispoziţie cu utilităţi terenurile respective. Probabil că pe evoluţia actuală a pieţei şi ieftinirea materialelor de construcţii, preţurile vor merge şi mai jos. Noi nu venim să fim în competiţie cu ei, ci dimpotrivă, dorim şi sperăm să realizăm un număr de locuinţe important în următorii ani. Vedeţi, partidele în campania electorală vorbesc multe. Un partid a spus că va face 40.000 de locuinţe în patru ani, altul 100.000, numai că, în ultimii opt ani, din buget, dacă ţinem cont de toate locuinţele construite, şi cele pentru tineri, pentru închirieri şi cele pentru cetăţeni cu probleme sociale, au fost construite 26.000, lungi şi late.

Rep.: Spuneaţi recent că ar putea exista posibilitatea să preluaţi, prin autorităţi locale, proiecte private neterminate, pe care să le finalizaţi şi ulterior să le înapoiaţi autorităţilor.

V.B.: Există această posibilitate şi acum, în legea de funcţionare a ANL-ului, (...) dar ea a fost evitată în primul rând datorită unei dispute care a avut loc acum câţiva ani, când s-au cumpărat, de pe piaţă, direct de la dezvoltatori, locuinţe în Bucureşti (...). Eu doresc să lucrez direct cu administraţia publică locală. Am mare încredere în ea şi dacă ea consideră că este necesar să cumpere o structură aflată într-o anumită fază de construcţie, atunci şi noi, în limita sumelor de la buget, putem contribui la finalizarea ei. Dar repet, costul final să nu depăşească costurile medii cu care am lucrat până acum. Adică nu vreau să folosim aceste fonduri în principal pentru a salva de la înec, scuzaţi-mi formularea, dezvoltatori care nu au avut grijă când şi-au făcut investiţiile, planul de afaceri.

Rep.: Aţi primit oferte în acest sens?

V.B.: În fiecare zi vin astfel de oferte. Am în fiecare zi prieteni care îmi fac astfel de oferte şi-i trimit întotdeauna spre administraţiile publice.

Rep.: Proiectele Dâmboviţa Center şi Esplanada în ce stadii se află în momentul de faţă?

V.B.: Dâmboviţa Center este un proiect pe care ministerul îl susţine. Şi vreau să fiu foarte clar, dorim realizarea acestui proiect. (...) Şi Primăria Generală susţine acest proiect. Suntem în situaţia în care Consiliul General va trebui să aprobe Planul de Urbanism Zonal (...). Noi ştim un lucru clar. După ce au fost emise autorizaţiile de construcţie, cei care construiesc acolo vor trebui să predea Guvernului României 11.000 de metri pătraţi de birouri pentru ministere sau pentru alte instituţii de stat, cu parcările aferente, în 8 ani proiectul urmând a fi finalizat. Deci susţinem acest proiect. La Esplanada, situaţia este mai complexă. Pe lângă problemele care au apărut în timp, legate de diferite retrocedări în zonă, se pare că TriGranit (dezvoltatorul proiectului, n.r.) are şi probleme financiare, explicabil vizavi de modul în care a evoluat piaţa. În acest moment, deşi există o Ordonanţă de Urgenţă (pentru aprobarea contractului, n.r.) care a trecut prin Guvern, culmea, fără a fi avizată de toate ministerele - e un lucru interesant în Guvernul Tăriceanu II, ea nu are viza Ministerului Justiţiei nici acum, după câte ştiu, şi nici a Ministerului de Finanţe - cred că este un proiect cel puţin blocat în momentul ăsta.

Rep.: Credeţi că programele de reabilitare termică şi cele ANL, unde fondurile au crescut şi se vrea mai mult în acest an, ar putea să revitalizeze piaţa construcţiilor?

V.B.: Acesta este unul din lucrurile pe care le urmărim, să încercăm să compensăm pierderi de piaţă ale investitorilor privaţi, pe lângă faptul că urmărim, normal, creşterea din toate punctele de vedere a calităţii locuinţelor, din punctul de vedere energetic şi al aspectului.