Într-un comunicat remis, joi, MEDIAFAX, SNFP apreciază că "cele zece zile de negocieri reprezintă un termen rezonabil în care Guvernul şi reprezentanţii SNFP pot găsi soluţii la revendicările personalului din administraţia publică".
Decizia de suspendare a grevelor de avertisment programată pentru vineri şi a grevei generale programate pentru 27 februarie a fost luată în acdrul Biroului Executiv al SNFP.
Prima întâlnire a sindicaliştilor cu membrii Executivului va avea loc, vineri, la întâlnire urmând să participe reprezentanţii Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
Potrivit SNFP, programul acţiunilor de protest va fi reluat în 2 martie sau ar putea fi anulat în funcţie de rezultatul negocierilor.
Sindicaliştii cer plata orelor suplimentare şi a sporurilor, salarizare conform Statutului funcţionarilor publici şi începerea negocierilor privind încheierea Acordului şi Contractului colectiv de muncă la nivel de ramură.
"Cerem plata orelor suplimentare, pentru că avem aproximativ 200.000 de ore neachitate şi nu vrem să mai facem muncă patriotică. Cerem şi achitarea suplimentului de post şi a suplimentului treptei de salarizare, având în acest sens acţiuni câştigate în instanţă. Totuşi, aceşti bani nu ne sunt plătiţi. Aceste suplimente le cerem pentru că, în administraţia publică există regimul incompatibilităţilor, adică nu avem voie să desfăşurăm alte activităţi aducătoare de venituri", a declarat Sebastian Oprescu, liderul SNFP.
Totodată, sindicaliştii SNFP mai solicită ca funcţionarii publici din institutţiile publice de control să beneficieze de protecţie juridică.
Aproximativ 200 de membri ai SNFP au protestat, luni, timp de două ore, în faţa sediului Guvernului, solicitând plata orelor suplimentare şi a sporurilor, precum şi începerea negocierilor pentru încheierea Contractului colectiv de muncă la nivel de ramură.
Executivul a decis că salariile în sectorul bugetar vor fi majorate în acest an cu 5%, în două etape, cu 3% în luna aprilie şi 2% în luna octombrie, iar pensia socială minimă de 350 lei va fi acordată tot în două tranşe, de la 1 mai, cu plata în luna iunie, şi de la 1 octombrie, cu plata din luna noiembrie.
Reprezentanţii Guvernului şi cei ai sindicatelor şi patronatelor au convenit ca discuţiile privind majorările salariale din acest an să aibă loc după 15 aprilie 2009, pe baza rezultatelor economice din primul trimestru.
Până la 15 aprilie vor începe şi discuţiile pentru elaborarea legii de salarizare unică în sectorul bugetar. În acelaşi timp, sporurile salariale şi stimulentele, altele decât cele prevăzute în Codul Muncii, vor fi reduse sau eliminate printr-un act normativ distinct.
Potrivit raportului economic guvernamental care însoţeşte proiectul de buget pentru 2009, cheltuielile cu salarii în bani au crescut cu 111% în intervalul 2005-2008, de la 15,5 miliarde lei la 32,2 miliarde lei, iar suma aferentă sporurilor şi altor drepturi salariale a crescut cu 136%, de la 4,8 miliarde lei la 11,4 miliarde lei.
Pentru premii, ore suplimentare şi prima de vacanţă, suma cheltuită a crescut cu 272%, de la 930 milioane lei la 3,4 miliarde lei, în timp ce indemnizaţiile de delegare şi detaşare plătite unor persoane din afara unităţii au crescut cu 440%, de la 123 milioane lei la 664 milioane lei.
Cheltuielile de personal din sectorul bugetar au crescut anul trecut cu 29% faţă de 2007 şi au ajuns la 11,8 miliarde euro, dinamica cea mai mare fiind însă înregistrată de cheltuielile cu bunurile şi serviciile, care au avansat cu 32% comparativ cu 2007, având cea mai mare dinamică de creştere a ultimilor ani şi ajungând la valoarea de 9 miliarde euro (6,5% din PIB).
În perioada 2005-2008, cheltuielile de personal s-au dublat, în principal în administraţia centrală, în creştere constantă în fiecare an cu până la 37,9% în 2008. În acelaşi interval, numărul de posturi aprobate a crescut de la 1,3 milioane locuri, în 2005, la 1,5 milioane posturi, în 2008.
"Numărul total de posturi în sectorul bugetar a crescut cu 16% în perioada 2005-2008, fără a exista o corespondenţă între activităţile desfăşurate de ordonatorii principali de credite şi necesarul de posturi", se arată în document.
Sursa citată arată că există o tendinţă sistematică de scădere a ponderii salariilor de bază în totalul cheltuielilor cu salariile, coroborată cu creşterea ponderii cheltuielilor cu indemnizaţiile, sporurile şi cheltuielile salariale în natură