Silvicultorii cer protecţie socială pentru cei disponibilizaţi şi ameninţă cu proteste

Preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Consilva, Marian Stoicescu, a subliniat, luni, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, că silvicultorii vor începe acţiunile de protest pe 23 februarie, prin pichetarea sediului Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), iar pe 4 şi 11 martie vor picheta sediile MMFPS şi Guvernului.

"Silvicultorii solicită aplicarea Legii 174/2006 privind protecţia socială care se acordă salariaţilor Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva care vor fi disponibilizaţi ca urmare a retrocedării pădurilor şi, de asemenea, aplicarea măsurilor anticriză pentru sectorul silvic", a precizat Stoicescu.

Totodată, silvicultorii sunt nemulţumiţi că MMFPS a respins un proiect de hotărâre de Guvern prin care se prelungeşte valabilitatea Legii 174/2006 de protecţie socială. "Conform acestei legi, în situaţia în care retrocedarea pădurilor nu a fost finalizată, termenul de aplicare a măsurilor de protecţie socială la personalul disponibilizat de la Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva poate fi prelungit prin hotărâre de Guvern", a adăugat Stoicescu.

Confederaţia Consilva a organizat, la jumătatea lunii octombrie, o grevă japoneză, sindicaliştii fiind nemulţumiţi de salariile mici şi de faptul că sunt obligaţi să plătească prejudiciile aduse de infractorii care fură lemne din pădure.

Silvicultorii au solicitat atunci Ministerului Agriculturii iniţierea unui act normativ prin care pădurarii să nu mai fie obligaţi să plătească în locul infractorilor, iar Regiei Naţionale a Păduarilor Romsilva să-şi respecte promisiunile din lunile septembrie şi noiembrie 2008 de mărire a salariilor personalului angajat, în condiţiile în care salariul mediu în silvicultură este cu peste 300 de lei sub salariul mediu pe economie.

Silvicultorii au pichetat de două ori sediul Ministerului Agriculturii, în octombrie, cerând acordarea sporului de risc de 25 la sută prevăzut în Codul silvic şi includerea acestuia în bugetul de anul viitor, reprezentanţii Ministerului invitându-i atunci la discuţii.

Circa 60.000 de hectare de pădure, suprafaţă echivalentă cu jumătate din terenurile retrocedate anul trecut de către Romsilva foştilor proprietari, sunt în litigiu privind dreptul de proprietate în vederea restituririi.

Anul trecut, Regia Naţională a Pădurilor (RNP) Romsilva a retrocedat 125.000 de hectare şi au mai rămas de restituit alte 450.000 de hectare, declara, la începutul lunii februarie, directorul general al Regiei, Florian Munteanu.

"Circa 60.000 de hectare se află în litigiu. Este vorba mai ales de imobiliarişti care au cumpărat drepturi litigioase şi acum se străduiesc să obţină dreptul de proprietate", a spus el.

Şeful RNP a adăugat, în legătură cu retrocedările, că "fărădelegile guvernează, nu în puţine locuri", restituiri de păduri către persoane care nu au niciun drept.

"Nu există vreun judeţ unde să nu opereze grupuri de interese, ca să le zic aşa, pe piaţa imobiliară forestieră. Probabil nu s-a reuşit să se facă şi din pădurile României ceea ce s-a făcut din terenurile agricole din fostele CAP-uri datorită purităţii corpului silvic", a spus Munteanu.

Legat de defrişări, Munteanu a arătat că acestea sunt făcute mai ales de proprietarii unor păduri restituite, iar din fondul forestier de stat sunt tăiaţi 13.000-14.000 de metri cubi anual. Totodată, Munteanu a afirmat că furturile din pădurile statului nu au o pondere semnificativă în defrişări.

Suprafaţa defrişată va fi calculată în urma controalelor anuale pe care Romsilva le face în fiecare primăvară şi toamnă.

Fondul forestier proprietate publică a statului, aflat în administrarea Romsilva, era de 3,5 milioane de hectare la finele anului trecut.