"Am luat decizia desecretizării documentelor privind concesiunea către Sterling. Voi face demersuri pentru desecretizarea tuturor contractelor care vizează utilizarea resurselor publice astfel încât să nu mai existe contracte secretizate care să vizeze bogăţiile publice", a declarat premierul Emil Boc, luni, cu ocazia lansării unui studiu referitor la criza economică şi statul de drept realizat de Societatea Academică din România.
Premierul Emil Boc a răspuns astfel unei întrebări din partea liderului de sindicat Bogdan Hossu care dorea să ştie de la premier care sunt măsurile pe care Executivul intenţionează să le ia pentru a diminua corupţia şi implicit pentru creşterea încrederii în sistemul public din România.
Una din concluziile studiului prezentat luni de Societatea Academică Română a fost aceea că riscul major pentru România anului 2009 este acela ca temerile generate de criza economică globală să ducă la diminuarea măsurilor de reformare a sistemului public.
"Reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei nu trebuie să fie neglijate din cauza necazurilor din economie", se precizează în document SAR.
Prezent la evenimentul de luni ambasadorul britanic la Bucureşti, Robin Barnett, a insistat şi el în discursul său asupra strânsei corelări între respectarea legilor şi contextul economic.
"În situaţia actuală de criză existenţa unui mediu de afaceri nevirusat este esenţială pentru investitorii străini, inclusiv cei britanici, chiar mai mult decât în perioada în care România se bucura de o creştere economică deosebită", a spus Robin Barnett.
El a apreciat drept crucială importanţa respectării legilor. "Orice companie va dori să coopereze în cadrul unui sistem judiciar eficient şi consecvent. Raportul de monitorizare a CE privind reforma justiţiei în România indentifică nişte slăbiciuni în această privinţă", a afirmat Barnett.
În opinia diplomatului, pentru ca România să rămână un loc atractiv de investiţie, ea trebuie să continue lupta împotriva corupţiei să reformeze sistemul judiciar şi să crească transparenţa în luarea deciziilor la nivel central şi local.
Acelaşi document vorbeşte şi despre pericolul slăbiciunii guvernării care trebuie evitat prin profesionalizarea sistemului public. În opinia SAR, România se confruntă în paralel cu criza economică cu o criză bugetară autoprovocată de guvernul anterior şi aliaţii săi parlamentari, care au dus la apogeu proastele practici bugetare cronice în administraţia românească. În aceste condiţii în opinia SAR este necesar ca nivelul de transparenţă a procesului bugetar să crească, iar capacitatea administrativă în Ministerul de Finanţe şi ministerele de resort să fie sporită.